Prin Koshov si primprejur (sau ce poti face 2 zile pe langa Ruse)

TIPĂREȘTE

Profitand de vremea frumoasa de afara, ne-am gandit sa dam o fuguta in al doilea week-end din noiembrie, peste Dunare, la”fratii” bulgari.

Tot amanam de cativa ani vizitarea manastirilor rupestre de la Basarabovo si Ivanavo, singurul motiv de amanare fiind faptul ca fiind atat de aproape de Bucuresti, le tot lasam pe altadata. :)

Chiar daca le puteam vizita lejer intr-o zi si sa ne intoarcem apoi acasa, ne-am hotarat a rezerva si o noapte de cazare in zona.

Asa ca “frunzarind” booking-ul ne-a incantat o pensiune in localitatea Koshov, Milkovata Guest House.

In aceasta localitate se poate ajunge in 2 variante. Dupa trecerea frontierei se poate continua pe drumul european E85, spre Veliko Tarnovo/Sofia, de unde dupa vreo 25 km se vireaza pe un drum secundar, la stanga, spre Ivanovo. Ca reper, chiar in acea rascruce este un monument/o coloana din piatra, locul unde trebuie virat fiind totusi destul de slab semnalizat, dupa parerea mea.

De aici se continua cam 4km, se ajunge in Ivanovo, pe un drum asfaltat bunicel.

Noi am plecat foarte de dimineata din Bucuresti, am trecut rapid Podul Prieteniei, la Ruse, asa ca in jur de 9,30, alegand aceasta prima varianta, eram deja in Ivanovo, cu tot cu “escala” din Kaufland Ruse. :))

Mai exista si o alta varianta, alegand din Ruse drumul oarecum paralel cu drumul european E85, drum ce trece prin Basarabovo, Ivanovo, Dve Mogli, Borovo si iese la Byala, in acelasi drum E85.

Din Ivanovo arfi trebuit sa viram dreapta, imediat ce se traverseaza calea ferata, spre Koshov, dar ne-am gandit ca daca tot suntem in Ivanovo, de ce sa nu viram stanga si sa mergem sa vizitam Manastirea Rupestra de la Ivanovo.

Asa ca am luat-o spre stanga, nu inainte de a astepta vreo 5-10 minute la trecerea peste calea ferata, prilej sa observam un conducator auto bulgar “viteaz”, cum sunt din pacate destui conducatori auto romani, care nu respecta nicio regula de circulatie. Cu toate ca luminile rosii in functiune, la acest pasaj de trecere la nivel a caii ferate fara bariere, omul nu a mai avut rabdare, a depasit coloana de masini oprite si a traversat.

Din Ivanovo, dupa traversarea caii ferate, am virat stanga si imediat dupa vreo 100m am virat dreapta de asta data pe un drum asfaltat si el, destul de bun, pe care l-am urmat cale de vreo 4,5km, ajungand in Canionul Rusenski Lom, in parcarea din fata manastirii.

In parcare datorita orei matinale nu eram decat noi si inca o masina care era de fapt a unor comercianti care nici nu apucasera sa-si intinda taraba in parcare.

Aici am facut cunostinta pentru prima data cu Canionul Rusenski Lom, canion care a fost “vedeta” excursiei noastre, “ne-a insotit” sau mai bine zis “l-am insotit” cam peste tot pe unde am vizitat noi in aceste 2 zile. Atat la Cetatea Cherven, la Biserica Rupestra de la Basarabovo, la cea de la Ivanovo, sau la Pestera Orlova Chuka. Chiar si cazarea, in satul Koshov este in acest canion, chiar pe malul raului. =)) Singurul obiectiv vizitat ce nu s-a aflat de-a lungul acestui canion a fost Nikopolis ad Istrum.

Acest canion face parte din Parcul Natural Rusenski Lom.

Practic intr-un peisaj comun format din campii si dealuri, acest curs de apa, Rusenski Lom, a sapat in rocile calcaroase o vale destul de larga, de forma literei U, cu multe meandre, cu aspect de canion, avand pereti verticali care ating prin unele locuri si 100m inaltime. Spectaculos acest rezultat al muncii naturii.

Revenind la vizita noastra de la Ivanovo, dupa ce am parcat masina, am inceput sa urcam incetisor pe poteca ce duce catre biserica rupestra, ce se afla cocotata undeva la vreo 35m deasupra cursului raului Rusenski Lom, in peretele calcaros.

Aceasta manastire face parte de fapt dintr-un intreg complex de bisericute si chilii sapate in stanca si raspandite de-a lungul canionului. Aceasta manastire face parte din patrimonial UNESCO. Aici se pot admira pastrate picturi murale, foarte bine pastrate.

Biletul de intrare este 4leva, dar un lucru foarte placut este faptul ca beneficiezi si de serviciile unui ghid vorbitor de lb. engleza care-ti explica pe indelete toate picturile si istoricul acestei biserici.

Biserica nu mai este functionala ci este deschisa doar pentru vizitare. De aici, din interior poti achizitiona si diverse suveniruri.

Iesind din biserica, nu am coborat pe poteca ce urcasem din parcare ci am continuat pe o poteca, in directia opusa biserici, de unde se dechide o frumoasa belevedere asupra canionului. Beneficiind si de vremea frumoasa, cerul fiind senin cu un soare care punea intr-o lumina deosebita frumusetile acestui canion. Fiind in luna noiembrie, cand arborii deja isi pierdusera in mare parte frunzele, puteai vedea intreaga vale fara a mai avea privirea obstructionata de frunzisul arborilor sau a arbustilor. As zice ca e mai placut sa vizitezi aceasta zona toamna tarziu, dupa caderea frunzelor, cand se arata privirii mult mai bine totul in jur. Iar daca ai parte si de o zi cu soare si vreo 20-22grd temperatura, totut e… … poezie. =)) Plus ca vara in zona este si foarte cald, nefiind o zona de altitudine, iar calcarul din zona acumuland caldura soarelui, nu-ti prea ofera confort termic.

Din acea zona de belvedere se poate cobori apoi, pe o poteca bine evidentiata, la baza versantului, ajungand intr-un drum de pamant, care in stanga dupa vreo 200m, ajungi in parcarea de unde plecasem initial. In partea dreapta drumul de pamant face parte dintr-un traseu de drumetie, traseul Gramovet, ce urmeaza cursul raului spre Koshov si Cherven.

Noi dupa aceasta plimbare scurta ne-am intors la masina, in parcarea ce deja se animase, sosind chiar si un microbuz cu turisti. De acolo ne-am intors pe acelasi drum spre Ivanovo, iar din Ivanovo am continuat pe acelasi drum, paralel cu calea ferata, si dupa cativa kilometri, vreo 5 la numar a trebuit sa parasim acest drum, tot in partea stanga spre Koshov, unde aveam rezervata cazarea.

Am ajuns in fata pensiunii, undeva in jurul orei 11,30, dar fiind prea devreme pentru check-in doar am socializat un pic cu gazdele noastre apoi am plecat in a mai vizita cate ceva din lista noastra de obiective pe care ni le propusesem pentru aceasta mini-vacanta.

Ne-am facut socotelile si am zis ca avem timp in a vizita pana seara atat Cetatea Cherven, cat si a da o raita pana in zona Pesterii Orlova Chuka, de unde putem admira frumusetea aceluasi canion Rusenski Lom. Pestera stiam ca este inchisa incepand cu 1 noiembrie, pe toata perioada iernii, pentru protejarea speciilor de lilieci ce-si au “domiciliul” acolo.

In Cherven se ajunge usor. Din acelasi drum ce leaga Ruse de localitatea Byala, trecand prin Basarabovo, Ivanovo, Dve Mogli, Borovo cam la un kilometru de rascrucea unde am virat spre Koshov, se vireaza la stanga spre Cherven. Este un drum asfaltat destul de bun. Pentru a vizita ruinele fostului oras medieval Cherven se traverseaza satul coborandu-se practic la firul apei si se ajunge intr-o parcare amenajata chiar la baza stancii pe care se afla cetatea. Din Ivanovo sunt cam 13km pana in Cherven.

Cetatea Cherven se afla pe o stanca de pe malul raului Cherni Lom, rau ce se uneste cu raul Beli Lom si formeaza raul Rusenski Lom. In perioada medievala Cetatea Cherven (sau Cetatea Roșie in traducere) a fost una din cele mai importante orase din Bulgaria, atat din punct de vedere militar, cat si comercial și cultural. In 1242 a devenit Resedinta Episcopala Ortodoxa a Bulgariei. Admirand atat de jos, din parcare, de la baza stancilor, dar mai ales de sus, din interiorul cetatii, te uimeste modul cum a fost contruit acest oras-cetate. A beneficiat din plin de relieful zonei, de vaile sapate de rauri, pe anumite laturi nemaifiind necesare ziduri puternice de aparare, peretii verticali ai stancii pe care a fost construita cetatea fiind de necucerit.

Ajunsi aici, am platit o taxa de vizitare de 4 leva/persoana, si am inceput sa urcam incet pe cele aproximativ 350 de trepte, pana la poarta cetatii. In interior se regasesc ruinele palatului feudal, a resedintei episcopale de care am amintit, dar si ruinelemai multor biserici si a unor locuinte, a cisternei de apa, dar si a unui turn de aparare mult mai bine pastrat, aflat pe partea opusa portii pe care am intrat.

Privelistea care se deschide de la aceasta inaltime asupra vailor ce inconjoara cetatea este superba. Merita efortul de a ajunge pana aici.

Si iata ca in jurul orei 12,30 deja vizitasem Cherven si Manastirea Rupestra de la Ivanovo, asa ca ne-am indreptat de aici spre Pestera Orlova Chuka (sau Stanca Vuturilor in traducere).

Stiam ca este inchisa vizitarii dar am zis ca merita macar pentru peisajul din zona.

Ne-am indreptat din Cherven spre localitatea Dve Mogli, iar in apropierea ei am virat stanga spre pestera. Sunt cam 10km din Ivanovo, urmand drumul spre Dve Mogli pana in locul unde trebuie sa virezi stanga. De aici mergi vreo 4km pe un drum ingust asfaltat tare demult, dar fara gropi, ajungi intai la o parcare amenajata pe marginea drumului, pt autocare, apoi mai cobori cam 300m, o coborare destul de accentuate, pana intr-o mica parcare aflata langa o liziera de pini.

Pestera se afla intr-un canion sapat de apele raului Cherni Lom, iar pentru a ajunge la intrarea in pestera se coboara cam 100 de trepte printre niste copaci, ajungandu-se intr-un micut spatiu dotat cu bancute chiar la intrarea in pestera. Acesta zona este imprejmuita cu un gard si o poarta din plasa metalica. Poarta inchisa cu lacat bineinteles. Dar ca si pe la noi, si pe aici exista “turisti” care au incercat sa patrunda in interior, fiind fortata si indepartata plasa metalica intr-un colt al gardului pe unde te puteai strecura spre pestera. :(

In schimb locul de belvedere amenajat pe marginea canionului, undeva in dreapta pesterii, “face toti banii”. Mi s-a parut cea mai frumoasa priveliste asupra canionului din toate zonele prin care trecusem si admirasem acest canion in acea zi. Superb‼!

Am zis ca ar trebui sa revenim in aceste locuri si cand pestera este deschisa vizitarii, prin primavara sau vara anului viitor.

Plecand de la pestera ne-am hotarat pe loc, in a merge si a vizita si Cetatea Nikopolis ad Istrum, “surata” din sudul Dunarii a Sarmizegetusei Ulpia Traiana, ambele fiind construite de Imparatul Traian dupa infrangerea ostilor conduse de Decebal.

Am mai avut o tentativa de a vizita acest obiectiv anul trecut in decembrie, cand ne indreptam spre Arbanasi unde aveam rezervat un sejur de Craciun. Atunci am gasit inchis. Acum am avut noroc, era deschis.

Pentru a ajunge aici noi am ales continuarea drumului spre Borovo si am iesit la Byala de unde am continuat pe drumul E85, spre Veliko Tarnovo. Sunt cam 28km de la sensul giratoriu de la Byala pana la indicatorul spre acest obiectiv, Se afla intr-o vale, imediat dupa localitatea Kutsina, unde trebuie virat la dreapta spre localitatea Nykyup, sunt 4km pana in aceasta localitate, de unde din centrul satului se urmeaza in stanga drumul spre cetate, inca vreo 3km de drum bunicel.

Drumul pana in sat din drumul E85, este chiar bun fata de anul trecut cand era plin de gropi in asfalt acum fiind toate plombate.

Am vizitat si aceasta cetate, pe indelete, fiind singurii vizitatori la acel moment, comparand-o in acelasi timp cu Sarmizegetusa Ulpia Traiana si cu Nikopolis ad Nestum de langa orasul Gotse Delchev, tot din Bulgaria, cetate ridicata tot Traian in aceeasi perioada cu celelalte doua, obiective pe care le vizitasem anterior.

Am reusit sa ne minunam inca odata de nivelul de cunoastere si priceperea din acele timpuri, de sistemele de canalizare si de incalzire, de strazile pavate care au reusit sa reziste atata amar de ani. Iar in zilele noastre nu reusim sa construim o sosea ca lumea, sau nu reusim sa realizam aceste lucruri in mare parte din satele romanesti, care nici in ziua de astazi nu au apa curenta, canalizare si drumuri asfaltate. Si au trecut cam 2000 de ani de atunci... :(:(:(

Interesant este si faptul ca in mijlocul acestui parc, exista o cladire administrativa, construita recent, utilizand caramizi recuperate din site-ul arheologic. Uimitor ce rezistenta si durabilitate aveau acele materiale de constructie.

A fost o zi in care ne-am plimbat destul de mult, mai mult auto ce-i drept, o zi de noiembrie in care am beneficiat din plin de o vreme fantastic de frumoasa cu un soare placut.

Cam atat am vizitat in aceasta zi, intorcandu-ne in Koshov unde eram cazati, iar a doua zi, la plecare spre casa am urmat de asta data drumul prin Ivanovo spre Basarabovo in intentia de a vizita si Manastirea Rupestra de la Basarabovo.

Ctitor al acestei manastiri a fost Teodora, sotia tarului Ioan Alexandru, fiica voievodului roman Basarab I. Se pare ca este singura manastire sapata în stanca din Bulgaria in care se mai ţin slujbe.

Nu am dat detalii prea multe despre fiecare obiectiv vizitat, informatii suficiente gasind atat pe AFA cat si pe net in general.

Am dorit mai mult sa punctez cam ce se poate vizita chiar si intr-o zi in zona Ruse, plecand din Bucuresti, fara a fi nevoie neaparat de o noapte de cazare in zona.

Daca alegi si o noapte de cazare asa cum am procedat noi, cu atat mai relaxant este. =))

---

VIZUALIZĂRI: 4817 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI