Louisiana - Zombie land

TIPĂREȘTE

America (cand vorbesc de America ma refer defapt la Statele Unine ale Americii) este o imensa culisa de film. Nu doar in Los Angeles si Hollywood, ci aproape peste tot s-a filmat cate ceva… Cine dintre noi nu si-a dorit sa vada cu ochii lui Central Parc din New York, sa se plimbe pe strazile intortocheate din San Francisco sau sa se balaceasca in apa cristalina din Miami Beach? Si asta doar datorita faptului ca America isi face reclama cu fiecare film pe care il produce. Nu avem nevoie de ghiduri turistice pentru America pentru ca stim deja din filmele vizionate cum arata fiecare colt al ei – si asta ne atrage ca un magnet. E ca si cum visele noastre ar devenii realitate cand ajungem aici. Asa a fost pentru mine Dallas (citeste si reviewul despre Texas) un vis devenit realitate.

Acum insa ne indreptam spre New Orleans… aici aveam sa ne dam seama ca exista si alte genuri de filme…

Orasul New Orleans a fost construit in mijlocul deltei raului Mississippi, cum s-ar zice in mijlocul unei imense mlastini.

Am parcurs cu siguranta zeci de kilometrii pe poduri suspendate fascinatii de privelistile sureale de pe marginea soselei. Am oprit undeva pe drum sa luam pranzul intr-un orasel din mijlocul acestei zone... fara sa stim ca am nimerit din intamplare in acest colț misterios al Louisianei...

Restaurantul pe care l-am ales promitea cu reclame imense bucatarie originala cajun! Nu, nu este asiatica – chair daca suna astfel ci bucataria cajun este tipica louisianei si insemna ca totul ce se gaseste prin mlastinile din imprejurimi se inconjoara cu panada si se prajeste in ulei. Tot ce se gaseste! incepand de la raci, crabi si languste pana la aligatori care se simt aici in aceste ape ca la ei acasa. Curiosi fiind ce gust are carnea de aligator (si fiindca nu am reusit sa mancam in restaurantul specializat din Mauritius) am comandat o portie de “hors d'oeuvre ” (ca doar ne aflam in zona franceza a americii), care continea si carne de aligator. Chelnerita ne-a adus dupa cateva minute o portie destul de mare de bucati de carne pane care toate cam aratau la fel. Care dintre aceste bucati este crocodilul, o intreb eu? . Nu stiu… imi raspunde ea, tragand din nas in semn de dezaprobare… eu nu mananc asa ceva, am sa intreb insa la bucatarie. Dar si bucatarul s-a scuzat ca nu poate sa ne spuna concret care dintre ele este deoarece el le primeste gata panate si amestecate cu diverse alte “bunataturi” precum bucati de peste somn si languste.

Noi le-am incercat pe toate si pot spune ca nu mi-a placut. Pestele somn il cunosteam dupa gust si si languste am mai mancat – astfel ca am reusit sa-l identificam si pe aligator. Are o carne moale, dulceaga cu putin iz de mlastina.

Dar nu doar mancarea este putin ciudata ci si oamenii din aceasta zona.

Ne obisnuisem deja ca majoritatea populatiei din sudul Americii sa fie de origine africana (deci negrii, adusi in zona de pe vremea sclaviei) dar aici am fost intampinati de altfel de oameni... specimene de culoare alba stravezie cu barbi lungi si par valvoi, asa numitii „swamp people” (trad. oameni de mlaștină). Oh, oh… culisa de film nu era una romantica cum mi-am imaginat-o eu… aici in aceasta zona s-au filmat nenumarate filme de groaza si serialele cel mai cunoscute sunt cele cu Zombie.

Si atunci mi-am dat seama ca noi ne indeptam spre New Orleans – nu doar orasul cunoscut pentru cartierul francez, bucataria specifica si muzica jazz ci mai ales si ca fiind centrul spiritual al cultului “voodoo” care in aceasta zona a creat „Zombie”. Aveam sa-i intalnim chiar in aceasta seara pe starada Bourbon din mijlocul orasului. Creaturi fara suflet controlați de către un vrăjitor puternic (a se citi de data aceasta alcoolul si drogurile), devenind astfel supușii lui... renumitul “french quarter” cartierul francez fiind defapt un fel de Amsterdam al Americii. Baruri si cluburi de noapte se insira unul dupa altul… muzica data la maxim, harmalaie, miros de voma amestecat cu pisat la fiecare colt de strada… o culisa de groaza.

Dar acum fara gluma... Cuvântul zombie provine din Congo, unde, în folclorul local Nzambi inseamna Marele Spirit. Totul a pornit de la faptul ca sclavii originari din regiunea centrala a Africii au inceput sa foloseasca ritualurile cultului voodoo ca o formă de rebeliune tăcuta, ca răzbunare spirituala pentru viața nedreaptă pe care o duceau.

Marie Laveaux, mama cultului Voodoo din New Orleans a avut un șarpe pe nume l-a numit Li Grand Zombi, care a fost venerat și care mai deține si acum încă un loc important în panteonul Voodoo. Bineinteles ca am vizitat si templul dedicat ei care se afla vis-a-vis de cimitirul unde a fost ingropata. Sufletul ei mai bântuie si acum prin oras. Am incercat sa ignoram pe cat posibil tot ce am aflat aici si a doua zi am vizitat zona frumoasa (Graden District) a orasului cu vilele ei pompoase construite in stil grecesc. Dar si aici ne-am pozat chiar in fata vilei unde locuieste Anne Rice – cunoscută în principal pentru cartea “Interviu cu un vampir -Cronicile Vampirilor” care a fost filmat cu Brad Pitt si Tom Cruise. Cum va spuneam spiritele neliniștite din aceasta zona care iti dau fiori si iti fac pielea de gaina le-am simtit aproape in fiecare zi.

Chiar si in ultima zi sau mai bine zis special in ultima zi cand am vizitat Plantatia Oak Alley. Pe poze arata minunat… acest mic palat inconjurat de allea de stejari batrani si poate ar fi fost mai bine sa o vizitam doar dinafara fara sa ascultam povestirile de groaza care s-au intamplat aici in decursul anilor.

Si eu care ma asteptam ca New Orleans sa fie romantic! Daca vreti un oras romantic mergeti la San Antonio! New Orleans este unul dintre locurile blestemate…

---

VIZUALIZĂRI: 2153 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI