GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Printre ”cioburi” de Murano
Nu poți ajunge la Veneția, fără a vizita și Insula Murano. Mi-am dorit Murano și pentru asta am luat din stația ”Fondamente Nuova” Veneția, vaporetto nr. 12 cu destinația Murano, Burano, Torcello.
Călătoria spre Murano durează foarte puțin, insula chiar se și vede cu ochiul liber, undeva în zare, aflată la doar 1,5 Km. de oraș. Am avut o zi minunată. Briza, soarele prietenos și aerul marin mi-au dat sănătate.
Undeva în dreapta trecem pe lângă Insula St. Michele, cimitirul Veneției, înconjurată de un zid, peste care se văd vârfuri de monumente funerare. Imediat mi-a atras atenția o lucrare plastică, ce-i drept, foarte plastic ”înfiptă în apă” și anume, o Doamnă într-o mantie metalică lungă, alături de un venețian. Țeapănă, cu degetul întins spre poarta de intrare, parcă-i spunea acestuia: Direcția înainte, marș! Acolo îți va fi locul! Oare cine era Doamna?
Insula Murano este recunoscută pentru producția celebrei sticle de Murano, cunoscută și apreciată în întreaga lume. Asta cândva! Acum este invadată de ”cioburi”, de chinezării și artefacte contrafăcute. Și prețurile nu sunt mici!
La fel ca și Veneția, insula Murano este alcătuită din mai multe insulițe conectate între ele prin poduri. Stilul arhitectonic este asemănător cu al Veneției, dar specificul său, este liniștea.
Lumea e veselă, relaxată, vetreriile și cristaleriile, adică fostele fabrici de sticlă nu mai lucrează. Doar câteva mai produc piese autentice, dar la prețuri enorme. Se fac și demonstrații în fața turiștilor, așa spre amuzament!
Insula Murano a fost locuită încă de romani. Inițial, a fost un port pescăresc, apoi un important centru comercial, ajungând în secolul al X-lea sa aibă chiar propria ei moneda și propria ei aristocrație.
Fabricarea sticlei în Veneția datează din sec. al X-lea. Însă prin 1291, Republica Veneția a cerut ca toate atelierele de sticlărie sa fie mutate pe Insula Murano, pentru că furnalele deschise prezentau mari riscuri de incendii pentru casele făcute în mare parte din lemn, la vremea aceia.
La scurt timp am ajuns cu vaporetto în stația Murano Faro. Acesta, adică Farul aflat lângă stație, este un simbol al insulei. Altădată era din lemn, acum e din marmoră albă de Istria și are o vechime de aprox. 100 ani.
Ajunși la destinație, vaporetto este legat ”pescărește” de mal (am fotografiat nodul, dar nu știu dacă este din acela pescăresc). Aici ne întâmpină plăcut un aer marin încărcat cu miresme de minunate flori și nu în ultimul rând, liniștea. Murano este brăzdată de canale și poduri, asemănătoare suratei sale, Veneția.
De-a lungul timpului și până în prezent, meșterii sticlari au păstrat cu sfințenie rețetele și tehnica de fabricare a sticlei de Murano. Se zice că acestea vor rămâne un mister. Oare?
Prețurile sticlei de Murano au fost totdeauna foarte mari și prin urmare doar palatele regale și reședințe aristocrate din Europa erau împodobite cu geamuri, oglinzi sau decorațiuni din sticlă de Murano. Câte din ele nu s-or fi făcut ”cioburi”, din varii motive: neatenția unei servitoare, joaca unor copii, răzmerițe, nervi etc. Mai târziu, fiind la modă, au apărut și în țara noastră. Mă gândesc la cazinouri, reședințe boierești, sedii administrative, mă gândesc la perioada interbelică... și la câte ”cioburi” or fi rezultat, după...
Odată ajunși în această insulă, ne-am plimbat pe malul Canalului Grande, am avut ocazia de a asista și la o demonstrație de fabricare a unor piese din sticlă, adică acele ”bășici” aflate la capătul unor lungi țevi metalice în care se sufla, apoi cu ajutorul unor unelte acestea se modelau, se contorsionau, mai lipea o codiță și carafa era gata. Meșterul se amuza mai rău ca noi!
Am admirat casele de negustori și magazinele cu vitrinele încărcate de obiecte din sticlă de Murano. Care mai de care mai colorate și mai fățoase. Dar nefiind originale, eu le-am numit, ”cioburi”.
Se poate vizita Museo del Vetro, sau al Sticlei, găzduit de Palatul Giustinian. Nu am făcut-o. Am înțeles că acesta deține mostre de sticlă încă din vremea egiptenilor.
O atracție turistică a insulei este Chiesa di San Pietro Martire – Biserica Sfântul Petru Martir. O clădire foarte frumoasă, din cărămidă roșie, ridicată în anul 1348. Nu am văzut-o nici pe aceasta.
O altă biserică veche, din secolul al XII lea, este Basilica di Santa Maria e Donato – Biserica Sfinților Maria și Donato. Aici, se află un frumos mozaic aurit al Madonei și relicvele unui dragon legendar despre care se spune că a fost ucis de Sfântul Donato și adus pe mare, din insula Kefalonia. Cu regret, dar nici pe aceasta nu am văzut-o, gândul fiindu-ne la Burano și Torcello. Și apoi, mai intervine un lucru: la un moment dat, parcă ”nu mai încape!”.
După ce am admirat frumoase uși, ale caselor localnicilor, cu geamuri din sticlă a la Murano, ajungem în Piazzeta Campo Santo Stefano în mijlocul căreia se găsește Turnul cu ceas, care datează din secolul al XIX-lea, construit pe locul unei foste biserici. Alături de Turnul cu ceas, am fotografiat o lucrare din sticlă de Murano. Aceasta este creată de artistul plastic Simone Cenedese și se numește, ceva în genul ”Nașterea luminii într-o cometă de sticlă”. Nu am înțeles sensul, dar acest loc se află în topul preferințelor turiștilor!
După o gelatta și un moment de tihnă, am luat același vaporetto nr. 12 în direcția Burano.
Merită o deplasare la Murano? Eu zic, da. Măcar pentru a cunoaște condițiile de muncă ale vechilor locuitori, condiții înfiorătoare dacă ne gândim la temperaturile extrem de mari la care era topită sticla și nu în ultimul rând, faptul că se lucra cu sticlă, un material foarte casabil și foarte periculos atunci când ajungea ”cioburi”. Numai ea, insula, știe câte accidente, câte decese și cât sânge o fi curs în vetreriile sale.
Mulțumesc!
Trimis de mihaelavoicu in 29.06.18 20:23:11
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA. A mai fost în/la: Roma, Napoli, Florența, Milano, Ravenna, Pisa
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mihaelavoicu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@mihaelavoicu:
Un prim vot la o lectură pe fugă. Voi reveni la articolul tău, la o cafea liniștită. Acum m-a atras poza cu cocoșul, prea semăna cu cocoșul meu portughez ????
Da, ai dreptate cu cioburile, o lege care să interzică vânzarea chinezăriilor în asemenea locuri ar fi bună. Așa i-ar obliga pe localnici să creeze produse tradiționale.
@elviramvio: Merci!
Cred că niciunul din cocoși nu seamănă cu unul zdravăn, pintenat, românesc!
Sunt pe picior de plecare in Rhodos. Pe fuga pot spune: frumos, placut, votat cu mare drag.
@ovidiuyepi: Merci mult și toate bune în Rhodos. În afară de orice, totul e, să nu fie evenimente neplăcute.
@mihaelavoicu:
O destinatie interesanta care imi lipseste din palmares desi ar fi trebuit sa fie candva bifata. Dar nu a fost sa fie. Mi-ai amintit insa de acest colt interesant de lume.
In ce priveste
”Prețurile sticlei de Murano au fost totdeauna foarte mari și prin urmare doar palatele regale și reședințe aristocrate din Europa erau împodobite cu geamuri, oglinzi sau decorațiuni din sticlă de Murano. Câte din ele nu s-or fi făcut ”cioburi”, din varii motive: neatenția unei servitoare, joaca unor copii, răzmerițe, nervi etc. Mai târziu, fiind la modă, au apărut și în țara noastră. Mă gândesc la cazinouri, reședințe boierești, sedii administrative, mă gândesc la perioada interbelică... și la câte ”cioburi” or fi rezultat, după...
te asigur ca nu am avut placerea sa am prin locuinta mea asemenea minunatii si prin urmare nici ghinionul sa fi spart asa ceva. ????
Numai de bine! Felicitari pentru articol!
@Dan&Ema: Mulțumesc pentru ecou!
Eu sunt într-un grup intitulat Monumentaliștii și acolo am văzut fostul Cazinou din Vatra Dornei, bineînțeles în ruină, dar când a fost inaugurat în prezența Împăratului Franz Iosif zice că avea un imens candelabru din sticlă de Murano.
Să fie oare ”plecat din țară”, sau se află în casa unui fost... sau în casa unui actual pesedist (altfel nu pot scrie), sau o fi deja ”cioburi”?
Pe unde au mai fost, sau sunt, asemenea policandre de Murano, ne poate spune ”documentaristul” AFA. Știi cine e!!
@mihaelavoicu: N-am înțeles din articol dacă se mai fabrică sticlă autentică de Murano. Demonstrațiile acelea, pe „viu”, ale suflătorilor, cu ce material se face? Dacă în magazine spui, întrebându-te, dacă sunt sau nu chinezării, atunci cele autentice unde sunt expuse? Eu știam că sticla de Murano se face cu o anumită materie primă, care nu se găsește (sau se aduce) decât în insulă.
În rest mi-a plăcut articolul, pentru care te felicit!
@doinafil: Da, se mai fabrică sticlă autentică de Murano, dar numai în câteva vetrerii, controlate de statul Italian. La P09, este un Centru Cultural și probabil acolo se comercializează oficial. Probabil statul câștigă bine de la comerțul stradal și foarte bine de la cel oficial. Deci ambele sunt tolerate.
Și la demonstrații și la chinezării, ce poare fi, decât sticlă colorată. Așa cred eu. Am înțeles că secretul încă este păstrat. Teoretic. Dar cum, orice se cumpără pe bani...
Să nu mă întrebi dacă au și drepturi de autor! Sau dacă sunt păziți de forțele de ordine, sau cercetați de DNA (al lor)
Mulțumesc Doina! Eu am un set, colier și cercei sub formă de picături albastre, de la o mătușă a mea, vechi de aproape 100 ani. Nu știu dacă sunt originale. S-ar putea să fie! Ea mi-a spus că e sticlă de Murano. Voi posta o poză pe Prieteni, împopoțonată cu ele.
@mihaelavoicu: Dacă garnitura este de 100 de ani, sigur este Murano!
În general evit să cumpăr bijuterii de sticlă sau pietre semiprețioase, oricât de mult mi-ar plăcea să le am. Mi se par grele la purtat. Hei, nu același lucru aș spune despre un inel cu diamant autentic! Piața acum este invadată de diamante artificiale și din astea am, slavă Diomnului!
Aștept să văd pozele. („Prieteni” înseamnă cei de pe facebook?!)
@doinafil: Da, cei de la Face Book, dar nu știu să măresc poza și nu prea se vede.
Superb loc! Frumoase review-uri, ma tot repet, dar asta e adevarul! Ma bucur de toate impresiile tale de calatorie!
@AncaGO: Sunt scurte, la obiect, informative.
Mulțumesc, Anca!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2019 15 euro — Murano, Burano, Lido di Venezia intr-o zi — scris în 02.07.19 de Ode19 din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 A doua zi la Veneția — scris în 09.06.19 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Insura Burano — scris în 03.11.15 de nini83 din TâRGU JIU - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Insula Murano — scris în 03.11.15 de nini83 din TâRGU JIU - RECOMANDĂ
- Mar.2014 Frumos — scris în 18.03.14 de Stele in gene din BRAILA - RECOMANDĂ
- Sep.2012 Museo del Merletto - Muzeul Dantelei — scris în 16.11.12 de Diaura* din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2012 Burano – o insula boema — scris în 05.11.12 de Diaura* din BUCURESTI - RECOMANDĂ