Lubeck, capitala mondială a marțipanului

TIPĂREȘTE

Am decis să închid anul turistic într-o notă dulce, oferind tuturor prietenilor de pe site o cutie savuroasă cu marțipan, altceva nu am găsit mai sugestiv în sertarele cu poze nedesfăcute.

Stiați că orașul hanseatic Lubeck este considerat capitala mondială a martipanului? simt și acum gustul afrodisiac al rafinatului produs, dacă ar fi să merg acum într-un city break de sărbători, aș alege orașul german nordic și aș sta cuminte la coadă în salonul Niederegger să-mi cumpăr o figurină cu un purcelus dulce, e un local istoric faimos de pe strada principală Breite Strasse, un adevarat paradis gourmand pentru toate vârstele.

In spatele unei fațade albe, elegante cu geamuri de sticlă anti –glonț, decorată cu steaguri se ascunde cel mai bine păstrat secret al orașului Lubeck.

Dar fanii acestei delicatese rafinate nu vor afla niciodată secretul ingredientului special german, ce l-a făcut să fie glorios de peste 200 de ani în toată lumea.

In 2014 eram la Toledo în faimoasa Confiteira Santo Tomé, am crezut devorând o bucațică de castel, că acolo este raiul dulce, cunoscând faptul că primul marțipan a fost creat în orașul spaniol al lui El Greco, dar am probat în 2016 măiestria cofetarilor din Lubeck ce au ridicat specialitatea la rangul unei opere de artă, cucerind piața mondială.

Eu personal nu știam nimic despre marțipan și originile lui, până nu am ajuns în micul muzeu al companiei germane, aflat la etajul superior, unde am descoperit datorită unor panouri de epocă și a unui film documentar, istoria si originile mult iubitului produs.

Să nu credeți că germanii din Lubeck au inventat marțipanul, circulă însă în lumea copilăriei germane o legendă extrem de interesantă.

Legenda marțipanului german din Lubeck

Lubeck 1407 –foametea s-a abătut asupra orașelor germane, fapt ce a dus la pieirea semnificativă a numărului de locuitori.

Orașul nostru era și el asediat de trupele dușmanilor și pentru a face față situației grele, conducătorii lui au dat poruncă să fie căutate rezerve alimentare prin depozitele burgului medieval. Nu s-au găsit decât o cantitate uriașă de miere și migdale într-un depozit părăsit.

Intr-un moment de inspirație, un brutar a avut idee genială de a face o pastă din miere și migdale, cu un gust delicios.

Locuitorii orașului și-au recăpătat treptat energia și cu forțele refăcute au pus dușmanul pe fugă... aceasta ar fi geneza legendară a marțipanului din Lubeck... e o poveste frumoasă, pe care o ascultă copiii la gura sobei.

Pe vremea Ligii Hanseatice, marile bresle și negustorii aduceau pe corăbii ingrediente și condimente prețioase, pe care le descărcau în porturile de la Marea Baltică, în Hamburg și Lubeck.

Originile și misterul marțipanului

Misterul înconjoară călătoria marțipanului în Europa, originile sale rămân totuși necunoscute, o ipoteză avansează originea pastei cu migdale în nordul Mediteranei, alta sursă referitoare la originea sa, ne duce în călătorie la Toledo, pe vremea regelui Alfonso VII sau în Sicilia, în 1193, cert este că în ambele variante există o influență arabă.

Marțipanul a fost inventat în Persia, acolo unde migdalele, zahărul și apa de trandafir erau importate din India.

Numele lui provine din regiunea Mediteranei, cutiile în care erau transportate aceste dulciuri se numeau ,,Matzapanes’’, iar conținutul lor se chema ,,Mazaban ’’.

Negustorii venețieni sunt cei care au adus în restul Europei primele produse de marțipan.

Povestea martipanului din perspectiva fondatorului german Niederegger

Citesc rezumatul expus pe panouri colorate la etaj, într-o sală cu o lumină obscură, aflu că in Lubeck în sec 16, marțipanul era la început privit ca un afrosidiac, el era folosit de farmaciști pentru a vindeca bolile de inimă și cefaleea, doar mânâstirile aveau posibilitatea să-l producă.

Primii clienți ai marțipanului au fost capetele încoronate, printre ei la loc de cinste se află regina Elisabeta I a Angliei, dependentă de dulciuri și regele Soare, Ludovic al XIV-lea, care-și umplea mesele cu fructe și animale din marțipan, cu ocazia banchetelor.

Nici cetățenii obișnuiți ai orașului nu au fost lăsați pe margine, după descoperirea revoluționară a zahărului ce putea fi rafinat din trestie.

In Lubeck ca și în alte orașe europene, autoritățile vremii au lansat o serie de decrete pentru stoparea consumului excesiv de marțipan, datorită risipei... venețienii au încercat chiar să interzică fabricarea figurinelor de marțipan, spre bucuria farmaciștilor.

In Franța apare meseria de cofetar și o parte din ei vor emigra în Germania, la curțile regale, pentru a modela produsul.

Lubeck era orașul așezat geografic la portul Mării Baltice, devenind o locație excelentă pentru cofetarii ce se stabilesc în oraș și transformă arta în business.

Cafe Niederegger, o meca pentru fanii marțipanului din întreaga lume

La intrarea în celebra instituție, devenită simbolul orasului cu 7 turle, prima propozitie ce mi-a trecut prin minte a fost –detaliul face diferența, întregul complex cu rol multiplu de salon /cafenea /muzeu /, e o adevărată poezie vizuală.

Johann Niederegger este creatorul cafenelei istorice unde am intrat curioasă, păsind pe o podea de granit de culoarea mierii, m-am învărtit prin aglomerație, cu ochii pofticioși pe rafturile unde erau puse grămezile de cutii, la care să mă uit mai întâi, aleg un vapor din marțipan și o carte cu Casa Buddenbrook a lui Thomas Mann, dar prețul ridicat mă pune pe fugă, când ridic rama ochelarilor... pofta în cui.

Merg alături de familionul parțial diabetic pe firul auriu ce e încrustat și pe tavan... mă uit la niște ,,matrițe de coacere’’ înfipte pe niște pereti albi cu simbolurile orașului... acolo stă vânzătoarea ca o regina și împachetează cadoul, după punga clientului.

Interiorul ospitalier și nostalgic de 350 m p. ne transportă feeric în lumea copilăriei, tonuri de roșu și de migdală foarte inspirate, pot fi găsite în decorul artistic al locației simbol al orașului. Deoarece martipanul era considerat drept un remediu medicinal împotriva durerilor de cap sau inimă, interioarele amintesc parcă subtil de o epocă demult apusă.

Pe pereți jur ca bântuie spiritul lui Niederegger cofetarul și fondatorul companiei germane, evident că aici martipanul are gustul și mai bun, e autentic și calitativ.

Salonul de la parter se află într-o galerie dedicată celor 7 generații de cofetari ai familiei Niederreger, unde Johann Georg și fiii săi ne privesc de pe pereți cu mândrie, au și de ce, ei lăsat orașului o moștenire dulce, de neuitat.

Mă plimb pe sub niște candelabre deosebite de Murano și apoi urc cu liftul la etajul următor, luminat diafan, ajung gratuit în Muzeul Marțipanului , unde mă înstruiesc prin intermediul pozelor și al filmului video.

In 1873 muzeul a primit un premiu la Viena, la o expoziție internațională, el a fost distrus în timpul bombardamentelor din timpul celui de-al doilea război mondial și restaurat în 1948, spre desfătarea locuitorilor.

Admir ca și copiii din muzeu, la braț cu părinții lor, o corabie de negustori, poarta istorică medievală Holstentor , o operă de artă dulce și pe final, mă opresc să fotografiez 12 figuri celebre din marțipan, în mărime naturală, așezate la o masă lungă.

Thomas Mann, fiul iubit al orașului este așezat la masă alături de Moș Crăciun, cu o carte în mână, la masa stă și un împarat, Carol al IV –lea, celelalte figuri nu-mi spun nimic, deși au etichete.

Rețeta martipanului din Lubeck, un secret păstrat cu sfințenie, este cunoscută doar de membrii familiei moștenitoare. Este vorba de un amestec magic de migdale si zahăr în proportii numai de ei știute.

Calitatea marțipanului aduce profit substanțial localului istoric și faimă orasului german, el este de trei calități.

,,Niederegger Marzipan’’ e o pastă fină cu marțipan în proportie de 100%... nu râvniți la el, că e scump rău la preț.

Edelmarzipan... conține marzipan în proportie de 90%, zahărul e prezent doar 10%.

,,Lubeck Marzipan’’ e folosit pentru consumul larg al clientului și are zahăr și martipan în proportii egale de 50 %.

Pe lângă marțipan compania pune la vânzare produsele Nougat , ce au un gust excelent, intens și aromat, le-am admirat în cutiile ce sunt adevărate opere de artă, am testat doar un baton de ciocolată, învelit dumnezeieste și savurat pe ascuns... s-a topit rapid pe esofag, interzis persoanelor cu diabet

Un baton nuga de 75 de grame costă de exemplu 4 euro sau o cutie de 214 grame poate costa 9.50 euro, o cutie cu trufe are prețuri variate între 7 euro si 13 euro.

Un ultim popas în complexul local poate fi în Cafeneaua de la etajul unu, arhiplină, unde se poate servi micul dejun, prânzul și alte delicatese, ce variază de la sezon la sezon.

Atmosfera este intimă și plăcută, pe pereți am văzut expuse niște tacâmuri de argint și tablouri ale familiei.

Lubeck este un oraș magic de Craciun, orașul produce zilnic 33 de tone de marțipan, pe care-l exportă în 44 de țări... locația se află peste drum de intrarea în primaria veche a orașului.

Vă doresc tuturor un an nou fercit, cu multă sănătate, călătorii bogate și sigure...

---

VIZUALIZĂRI: 3854 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI