Krems - orasul caiselor

TIPĂREȘTE

Despre Krems nu auzisem nimic inainte de festivalul caiselor, asa incat pentru mine Krems a ramas Orasul caiselor. Drumul pana acolo nu a fost tocmai usor deoarece era destul de aglomerat insa ceea ce am gasit acolo m-a facut sa uit de drum. Cand am stiut ca voi merge acolo m-am uitat pe AFA sa vad daca s-a scris sau nu ceva si am descoperit ca pe aici au trecut @traian. leuca, @aurici si @liviu49, si cu recomandari foarte bune asa ca avea sa imi placa locul. Despre festival am apucat sa va povestesc aici vezi impresii si deja au trecut doi ani de atunci, insa pana sa ma bucur de festival, m-am bucurat de oras asa ca am sa incerc sa va povestesc cate ceva despre acest loc minunat. Este un orasel putintel mai mare doar decat Kufstein (are vreo 24 000 de locuitori) si se afla aproape de Viena, doar la vreo 70 km.

Prima mentionare a orasului dateaza din anul 995 intr-un document al lui Otto al III lea, desi s-au descoperit vestigii mai vechi de atat. Este totodata locul de bastina al pictorului Martin Johann Schmidt, insa Krems este ultracunoscut de amatorii… …. dar si de profesionisti ???? pentru produsul de fermentatie al caiselor, adica lichior, snaps, de diferite tarii, culori, cu sau fara caise in el, etc.

Dar sa revenim la oras, am sa vi-l povestesc asa cum l-am parcurs eu de la locul in care ne-a lasat autocarul, asa incat primul obiectiv intalnit a fost Muzeul caricaturilor deschis in 2001, singurul de acest gen din Austria si care pentru a fi si mai bine marcat, are expuse 2 figuri (in marime naturala) un el si o ea, ca statura cam Bran si sotia lui ????, am trecut doar pe langa muzeu, poate il voi vizita cu o alta ocazie.

Ne continuam drumul trecand pe langa case mai vechi sau mai noi, majoritatea au mentionat si anul constructiei, diverse mici monumente, pentru ca la un moment dat sa vedem o mica alee, nu as fi luat-o in seama daca nu ar fi fost marcata ca semn de respect. Alea se numeste “Gerasimos-Carnelis-Weg” si din panoul aflat la intrarea pe aceasta alee sunt cateva date din biografia acestei persoane care a fost unul dintre cei 400 greci incarcerati in Stein si care a reusit sa supravietuiasca masacrului de la Krems.

Krems nu este un oras mare, insa turismul este la loc de cinste, astfel incat gasesti indicatoare astfel incat sa stii in ce directie gasesti obiectivele care te intereseaza.

Aici am vazut ca si vinul este la mare cinste (am vazut si multe vii in zona) asa incat avem chiar si o Academie, nu stiu exact ce se intampla inauntru, dar placuta pe cladire scria “Weinakademie Osterreich” , dar se vede ca treaba e serioasa ????.

Noi ne continuam drumul spre poarta de intrare cea mai cunoscuta, Steinertor, trecand pe langa un frumos parc, construit la 1880 si care la intrare are un afisaj care iti spune unde se gasesc fie monumente, fantani, locuri de joaca sau chiar toaletele publice.

Sunt marcate si zonele in care se gasesc copaci batrani sau specii deosebite.

Poti cunoaste orasul si printr-o plimbare cu niste carute turistice, si chiar m-am amuzat ca am vazut la un moment dat pe drum (din autocar) diferenta de generatii intre mijloacele de transport (o sa vedeti si voi in poze).

Si am ajuns la unul dintre obiectivele de marca ale orasului “Steinertor” singura poarta pastrata inca si care dateaza din secolul XV, si care este insemnata cu cateva inscriptii sau blazoane. Acest turn este unul de insemnatate pentru oras, dar marcheaza si inceputul zonei pedestre. In aceasta zona se gaseau tarabe la care produsul principal era caisa, ca doar eram la festivalul caiselor. Si tot in aceasta zona este un panou in care este prezentata toata aceasta zona si cu localizarea unor puncte de interes.

Dar pot spune ca la un moment dat am iesit din zona in care avea loc festivalul pentru a ma plimba pe stradute si a descoperi orasul. Este un orasel aparent simplu, insa la un moment dat il poti considera un mic labirint, vezi ceva interesant in doua directii diferite, greu de decis pe unde sa o iei, si o iei la inspiratie, apoi intr-un final ajungi din nou in aceeasi zona pentru ca iarasi te-a atras ceva, asa ca m-am plimbat pe stradute cu piatra cubica, aflate in panta, mai admiri o casa, si aici tin minte (nu am sa pun insa poza) intr-o curte, in spatele unui gard metalic un pustiulica de vreo trei ani se tinea cu manutele de gard si privea afara si la cat de ghidusa ii era privirea, daca ar fi putut ar fi fost in strada.

Si tot mergand asa am ajuns la Frauen-Piariste - kirche, o biserica romano-catolica ce poarta hramul Sf. Stefan fiind cunoscuta drept sora mai mica a Catedralei Sf. Stefan din Viena, si pe care normal, am intrat sa o vad si in interior, fiind una dintre cele mai vechi biserici parohiale asa cum era scris pe o placuta afara, si o sa va arat si voua in poze aceasta biserica. Am iesit de acolo si asa cum va spuneam, nu stiam incotro sa o iau, am ales sa cobor o scara (cu multe trepte), ce imi amintea de scara acoperita din Sighisoara.

Si iar pe strazi, mai o casa frumoasa, mai o casa de oaspeti prietenoasa (era aproape toata imbracata in iedera) si am ajuns la Biserica Parohiala Sf. Veit, foarte frumoasa, cu niste picturi minunate pe tavan, si ce mi-a placut aici, era o biserica luminoasa, nu simteai ca te apasa, dar la fel, o sa vedeti in poze, nu am sa povestesc mai mult, am sa mai spun doar ca avea niste vitralii minunate.

Nu am reusit sa vad Biserica Sf. Nicolae, decat de la distanta, fiind foarte vizibila de altfel. Cladirea primariei (de fapt partea veche) este foarte interesanta, cladirea a fost construita la 1452 si a devenit primarie 100 de ani mai tarziu. Aici sub un balcon cu blazoane, se gaseste o statueta, este Samson in lupta cu leul (normal, nu aveam de unde sa stiu asta, noroc ca citisem), insa asa cum spuneam, mai toate casele vechi au pe fatada cate o statueta.

Si iar am ajuns in zona pietonala cea mai aglomerata, iar am admirat casele si diversele statuete ce le impodobeau, si cam asta pot spune ca mi-a umplut ziua, o zi minunata de care m-am bucurat din plin. La plecare am vazut si aici un trenulet turistic, insa banuiesc ca ocoleste oarecum orasul deoarece m-am plimbat pe multe stradute pe unde nu prea avea cum sa intre, si nici nu l-am vazut in plimbarea mea.

Am mai avut insa timp sa ma relaxez putin pe malul Dunarii, asa, ca inainte de a pleca mai departe sa admir Dunarea, si ce mi-ar fi placut si o plimbare pe Dunare, dar cu alta ocazie.

Printre cele mai interesante locuri vizitate insa in aceasta incursiune in Krems a fost Manastirea Dominicana transformata acum in muzeu, dar despre asta in articolul urmator, pana atunci insa sa ne auzim de bine.

---

VIZUALIZĂRI: 559 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI