Sudul insulei Ischia, romantic și fermecător!

TIPĂREȘTE

Ischia este o insulă foarte frumoasă, cu o capitală ce are străzi liniștite, așa cum deja v-am povestit, dar iată că drumurile ne-au purtat și în sudul insulei, care de departe mi s-a părut a fi cel mai romantic loc, plin de șarm, unde mi-aș petrece cu siguranță câteva zile de vacanță, absolut departe de agitația vieții cotidiene.

Dacă plecați din capitală, există o linie de autobuze EAV, CS-Circulare Sinistra, pleacă spre nord, nord-vest, Ischia-Cassamicciole-Lacco Ameno-Forio-Panza-Sant'Angelo urmând drumul prin centrul insulei spre sud, spre micuța peninsulă cu golful Sant'Angelo.

Vă puteți opri aici sau puteți continua călătoria spre est și apoi-nord din nou spre capitală. Varianta de călătorie inversă este CD-Circulare Destra. Un bilet de autobuz costă 1,50 euro/ persoană, pe sens. Mult mai util este biletul de 4,50 euro/persoană, valabil pe toată ziua până la ora 24, pe toate liniile, oricâte călătorii.

Un tur în jurul insulei durează cca o oră și jumătate. Noi am plecat de la Hotel Villa Teresa, din Forio şi am mers în prima zi la Sant'Angelo.

Stația de autobuze este chiar la ultima curbă, de unde deja se vede superb golful și micul moţ de pământ. Dacă privim spre dreapta, putem observa Spiaggia di Cava Grado, accesibilă pe nişte scări.

De aici, din stație se merge cca 1 km, poate mai puţin, propriu-zis până la golf. Drumul însă este spectaculos, nici nu realizezi cât este de cald, deoarece ești fascinat de peisaj. Aproape la orice pas, trebuie obligatoriu să te oprești ca să faci poze... ba o floare, mă gândesc aici la tufele de leandrii parfumați, ba apele albastre lucind în soare, ori stâncile golașe stând parcă abandonate în mare...

Sant'Angelo este un fost sat de pescari, aparținând Comunei Serrara Fontana. (Comuna este o formă de împărțire administrativă).

De-a lungul timpului s-a transformat într-o mică stațiune, fiind foarte căutată chiar de pe vremuri de artiști, intelectuali.

Aici puteți găsi cazări simple sau viluțe de lux, cocoțate pe stânci, cu o vedere superbă asupra golfului, atât într-o parte cât și în cealaltă.

Ușor ajungem și noi în micul sat, magazine frumoase sunt pe partea stângă, direct săpate în stâncă, iar pe dreapta sunt terase și restaurante, parcă atârnând deasupra mării.

Nu circulă mașini, accesul este doar pietonal.

Ceramica de Ischia este prezentă peste tot. De la băncuțe, la firme de magazine, ghivece de flori, pervazuri de geam, numere de casă, sau chiar magazinele de souveniruri pline cu astfel de obiecte. Admirând de o parte și alta, ajungem în piațeta din sat, „sufletul localității”- Piazzetta, acolo unde două terase, „își dau mâna”, cu ziduri albe, pe care se împletesc verdele iederei cu movul florilor de bouganvillea. De la terase, ai o vedere splendidă spre micul istm, care desparte marea, ducând spre bucata de pământ aflată în partea opusă, Torre Sant'Angelo. De o parte și alta a aleii, sunt plaje amenajate frumos, nisipul este fin, auriu, sunt spații de joacă pentru copii, umbrele și șezlonguri colorate. La orele prânzului când am ajuns noi, era destul de multă lume și totuși era liniște, era atâta tihnă și relax, încât este imposibil să nu te simți liber!

La baza dealului, este Marina di Sant' Angelo și Paza de Coastă.

Ne-am întors și pentru că ne era foarte sete, ne-am așezat la una din mesele restaurantului Il Pescattore, unde am luat o bere artizanală, făcută pe coasta Amalfi, care chiar așa se și numea Amalfi Coast Beer. Am primit pe lângă bere suficiente uscățele și chipsuri, alune, cât să ne treacă și foamea.

După pauza binemeritată, am reluat plimbarea prin satul acesta atât de romantic, cu casele frumoase, unele zidite chiar în stâncă, una peste alta, în scări, cu ziduri albe, cu magazinașe mici-tip boutique, cu bijuterii sau produse ceramice, ori cu produse tradiționale, cosmetice din lămâi, galerii de artă.

Un mic portuleț, aștepta pe eventualii amatori de plimbări cu barca în turul insulei, sau către plaja Le Fumarole, acolo unde aburi ies din apă, rezultaţi din activitatea vulcanică, iar nisipul se spune că este așa de fierbinte, încât localnicii îl folosesc pentru a găti ceva ușor-pui, ouă.

Portul este plin cu bărcuțe colorate, frumos aliniate, care dau farmec locului, asta dacă mai era nevoie.

Parrochia di San Michele Archangelo, a fost construită în 1850 și este „cocoțată” în partea de sus a satului, respectiv a stâncii. Este o clădire simplă, urmărind stilul arhitectural al zonei.

Satul de vacanță, așa îmi place să-i spun, este plin de flori, vesele, frumoase și colorate, care contrastează perfect cu zidurile albe și marea super albastră și foarte calmă.

Nu pot decât să vă recomand acest loc superb, poate nu doar pentru o vizită, ci și pentru o vacanță.

În ziua aceea ne-am întors spre capitală, dar apoi chiar în ultima zi, am vrut să mai facem un tur de insulă, așa că ne-am așezat confortabil pe scaunele autobuzului, urmând același traseu și apoi mergând mai departe. Pornind din Sant'Angelo, de la mare, autobuzul își croiește drum printre dealurile pline de viță de vie, cu curbe și serpentine spectaculoase, tot urcând la deal, cu marea însoțindu-ne mereu pe dreapta. Cum stăteam la geam, am făcut câte poze am putut, golful Sant'Angelo, oferind o priveliște superbă. Drumul este foarte îngust, nu de puține ori, am fost nevoiți să oprim, autobuzul a dat cu spatele, „lipindu-ne” de margine, cu inima cât un purice, ca să poată trece autocarul sau autobuzul din partea opusă. Ne aflam deja pe teritoriul localităţii Serrara Fontana, un alt sat încântător, atât cât am observat din autobuz. Am trecut pe lângă Parrochia Santa Maria Del Carmine, chiar în piațeta din centru, acolo unde și autobuzul a avut oprire.

Am mers mai departe, ne apropiam acum de Barano și nu conteneam să admirăm frumusețea zonei, contrastul dintre marea care ne însoțea și acum şi dealurile verzi și bogate în jur.

Barano, este a doua comună ca mărime din insulă, după Forio și include mai multe sate, Buonopane, Piedimonte, Fiaiano, Testaccio, Schiappone, Molara.

Cred că am coborât undeva la intrare în sat, orientându-ne oarecum după hartă.

Am pornit aşadar pe străduțele pustii la orele acelea, am trecut curând prin fața primăriei, care este aproape față în față cu poliția-Carabinieri.

De departe am zărit o biserică frumoasă, Chiesa San Rocco. Ca mai toate bisericile din Ischia și aceasta este de culoare galbenă și este situată în piazzeta cu același nume, San Rocco.

San Rocco este patronul localității, iar pe vremuri, biserica era dedicată Madonnei Del Rosario din Barano. O pictură a Madonnei este şi acum în biserică, pictată de Cesare Calise, prin sec. XVII.

Biserica a fost construită în sec. al XVII-lea, pentru ca mai apoi în sec XVIII, să se adauge decorațiuni la fațadă, altarul principal de marmură și statui de lemn.

Putem vedea statuia Madonnei, a lui San Rocco și a lui San Giuseppe della Croce, patronul insulei Ischia, acesta din urmă fiind realizată de Francesco Verzella, în 1789.

Am intrat și noi în biserică, ușa era deschisă, am admirat și am făcut poze.

Chiar peste drum de biserică, este un monument dedicat eroilor căzuți în primul război mondial.

De partea dreaptă a drumului, este un parc, cu băncuțe și multă verdeață, un loc tare liniștit, cu copaci frumoși, acei pini tip umbrelă, yucca și palmieri. Ne-am oprit la una din terase, pentru a ne răcori puțin.

O pisică frumoasă ne urmărea de după un ghiveci cu flori.

Aș fi putut sta acolo ore în șir... atâta liniște, parcă pur și simplu eram într-o altă lume... Chiar și numele de Barano, pare-se că înseamnă „loc încântător”, iar eu nu pot decât să le dau dreptate.

Toată zona este foarte fertilă, datorită și solului rezultat din activități vulcanice, a apelor termale, iar pe vremuri se pare că grecii au construit un Nymfaeum, din care părți descoperite sunt păstrate în Muzeul Național din Napoli.

Apele „sub protecția” nimfelor Nitrodi și Apollo, au efecte miraculoase, sunt protectoare ale frumuseții și al sănătății bărbaților.

La celălat capăt al piațetei, se află o altă biserică impunătoare, care iese puțin din tiparul bisericilor din Ischia, atât prin formă cât mai ales culoare.

Este vorba de Chiesa San Sebastiano Martire.

Se află într-un spațiu larg, mărginită de un scuar unde sunt desenate toate semnele zodiacale. Biserica este proaspăt renovată și vopsită, nu este galbenă, ci un portocaliu palid, cu gri și alb.

Biserica are trei nave și o absidă curbată.

Există două intrări care duc și spre Turnul Clopotniță cu ceas. Interiorul, este sub formă de cruce latină, cu o boltă decorată cu modele geometrice, ferestre mari.

Mi-au plăcut foarte mult casele simple, dar frumoase, din Barano. Balcoanele cu grilaje de fier, sunt nelipsite ca şi jaluzelele de lemn, verzi sau maronii.

Am trecut de biserică și am dat peste un minunat punct de belvedere, spre plaja Maronti, poate una din principalele atracții ale locului. Este o plajă lungă de cca 2-3 km. Numele ei derivă din limba greacă, este recunoscută din timpuri străvechi, atunci când grecii stăpâneau aceste locuri, apoi a fost tradusă în latină, iar numele ar însemna „plajă liniștită”.

Chiar și pirații au folosit-o cu succes pe vremuri, marea fiind adâncă până aproape de mal, deci se puteau apropia suficient încât să-și coboare prăzile, să le ascundă în nisip, săpând puțuri circulare, acoperite apoi cu pietre, pământ și plante.

Superbă este privită de aici, din punctul de belvedere, Chiesa di San Giorgio Martire. Fondată la început ca o capelă mică, prin 1300, s-a transformat într-o biserică parohială prin 1599.

Barano a fost mereu renumit pentru aerul proaspăt și sănătos, pentru izvoarele sale termale, tămăduitoare pentru afecțiuni dermatologice, pentru ulcerele varicoase, ca și pentru calculii renali sau în afecțiuni gastro-enterologice.

Pământurile fertile, luxuriante, au fost „ochite” de-alungul vremii și de mulți colonizatori.

Se spune că zona de hotar între comuna Barano d'Ischia și Ischia-capitala, este Apeductul lui Buceto sau Pilastri. Acesta l-am prins în poză din autobuz, dar despre el v-am povestit deja în articolul anterior.

Dacă mi-a plăcut partea aceasta de insulă?

Da, cu siguranță, iar de nu mă credeți pe cuvânt, :p vă demonstrez cu poze!

Surse: comunebarano. it

ischiaonline. it

Webmaster, o rugăminte pentru un filmuleț:

youtu.be/UHjlLL-Zu80

Mulțumesc frumos!

---

VIZUALIZĂRI: 5636 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI