Cracovia - capitala istorică şi culturală a Poloniei

TIPĂREȘTE

De curând, cineva care se pregătea să plece într-un circuit în ţările baltice mi-a cerut să-i spun câte ceva despre Cracovia şi despre ceea ce s-ar putea vizita acolo într-o eventuală şi - oricum - foarte scurtă oprire. Am răscolit prin amintiri, prin notiţe, am căutat prin seturile de fotografii, i-am arătat, apoi i-am povestit ce poţi face într-un timp relativ scurt în capitala istorică şi culturală a Poloniei.

Chiar dacă mi-am propus să nu mai scriu impresii despre călătorii mai vechi, iată-mă acum cu materialul aproape pregătit pentru a scrie câteva rânduri şi despre Cracovia. Înainte de orice, doresc să subliniez ceea ce am mai spus şi cu alte ocazii şi anume că pentru a cunoaşte un mare oraş, ca turist ai nevoie de cel puţin trei zile, iar ca localnic… poate nu vei reuşi niciodată să-l cunoşti cu adevărat.

În cea de-a doua zi a circuitului Scandinavia - Cap Nord, după micul dejun, părăsind Hotel Tulip Inn Millennium şi oraşul Budapesta, am pornit pe un drum lung (730 km) dar foarte frumos, spre Varşovia. Traversarea Slovaciei centrale pe E77, deşi udată de câţiva stropi de ploaie, a fost o încântare. Regiunea este dominată de Munţii Tatra, iar ruta care leagă Banská Bystrica de Ružomberok, cu traversarea staţiunii Donovaly - un important şi foarte bine amenajat centru al sporturilor de iarnă - atunci când am trecut noi pe acolo, vara, sub cerul înnegurat, ne-a apărut foarte liniştită. Ca orice drum de munte, şoseaua şerpuieşte părând uneori că se pierde după pâlcurile de brazi. Verdele natural, intens, spălat de ploaie şi foarte odihnitor privirii, ne-a însoţit până în Polonia.

La primul popas după intrarea în Polonia, am făcut o oprire pentru relaxare şi pentru o cafea sau o gustare. Tot aici am făcut primul schimb valutar (20 euro pentru care am primit 84,60 zloţi) şi am admirat micile iazuri cu nuferi şi peşti mari, viu coloraţi. Curând, pentru că a început din nou să picure uşor, ne-am îmbarcat în autocar şi am pornit întins înspre Cracovia.

Nu eram la prima întâlnire cu Cracovia, al doilea oraş ca mărime din ţară, dar primul din punct de vedere al atracţiilor turistice, cu toate acestea, turul de oraş cu autocarul care l-a precedat pe cel pietonal, a fost un bun prilej de aduceri aminte şi de împrospătare a unor sumare cunoştinţe anterioare.

Despre Cracovia, prima capitală şi unul dintre cele mai vechi oraşe ale Poloniei, (atestat documentar din anul 965), se spune că-şi trage numele de la Krakus, fondatorul său, un legendar conducător de trib care ar fi ucis un dragon chiar la poalele dealului pe care se înalţă în prezent cetatea Wawel. Cracovia a fost vreme de şase secole cel mai important oraş al ţării şi totodată reşedinţă regală până în 1596 când Sigismund al III-lea Vasa a mutat curtea regală la Varşovia. Centrul medieval al Cracoviei a avut norocul de a scăpa de distrugerile celui de-al doilea război mondial, astfel că astăzi prezintă vizitatorilor opere arhitecturale de o mare valoare, motiv pentru care în 1978 a fost înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Cracovia nu mai este capitala ţării de câteva sute de ani, cu toate acestea, în decursul vremii a primit - onorific, de mai multe ori - titlul de capitală: "capitală a toleranţei interetnice" datorită eforturilor de salvare a evreilor în cel de-al doilea război mondial, "capitală arhiepiscopală" datorită faptului că aici s-a născut Karol Józef Wojtyła, viitorul Papa Ioan Paul al II-lea, cel mai apreciat conducător al bisericii catolice, "capitală a credinţei, artei şi tinereţii" datorită numărului mare de lăcaşuri de cult de diferite confesiuni (peste 120, din care aproape jumătate în centrul istoric), a numeroaselor muzee şi galerii de artă, precum şi a prestigioaselor instituţii de învăţământ (Universitatea din Cracovia, fosta Universitate Jagelloneană, fiind cea mai veche din Polonia).

Cu aceste informaţii reactualizate, trecem Vistula pe Most Grunwaldzki şi iată-ne la porţile vechiului oraş. Debarcăm aproape de Castelul Wawel, iar autocarul se retrage urmând a ne recupera în cealaltă parte a oraşului vechi, în nord, pe strada Warszawska. Punctul de informare turistică a fost primul luat cu asalt pentru că ştiam din obişnuinţa altor circuite că un pliant sau o hartă valorează foarte mult atunci când te afli într-un loc străin. Orice mijloc de orientare este important nu doar pentru momentul în care ghidul acordă timp liber, la buna dispoziţie a fiecăruia dintre noi, dar şi pentru mai târziu, atunci când ordonându-ţi ideile şi impresiile, vrei să refaci traseul şi să povesteşti şi altora despre ceea ce ai văzut (cu sau fără ghid).

Castelul Wawel sau castelul regal - Zamek Królewski na Wawelu - se află pe dealul pe care Krakus, legendara căpetenie de trib, a ucis dragonul punând bazele noii aşezări. Dacă sunteţi într-un circuit de grup, nu vă aşteptaţi să vizitaţi castelul regal în interior. Timpul planificat pentru popasul în Cracovia, de numai câteva ore, nu permite acest lucru. Materialul publicitar care se găseşte din abundenţă la punctele de informare turistică şi la cele de comercializare a suvenirurilor, va fi o completare benefică a celor povestite de ghid acolo, lângă falnicele ziduri exterioare şi lângă monumentul Tadeusz Kościuszko de la intrarea principală.

Am reţinut că Sigismund I a fost cel care a transformat Castelul Wawel în reşedinţă regală. Trei dinastii de monarhi polonezi au fost găzduiţi aici până în 1596 când Sigismund al III-lea Vasa a mutat capitala la Varşovia. Este de la sine înţeles că o vizită în interior merită din plin, mai ales că în prezent castelul adăposteşte Colecţia Naţională de artă. Apartamentele regale, Sala de Bal, Sala Tronului, valoroase piese de mobilier, vechi tapiţerii flamande, lucrări de artă şi obiecte de colecţie, bijuterii, arme din sec. XV-XVIII, corturi şi accesorii militare turceşti capturate în războaie, iată ce am văzut eu... doar în poze pentru că - aşa precum am spus - nu am avut răgazul pentru o vizită în interior.

Catedrala Wawel, locul încoronărilor, dar şi locul de odihnă veşnică a unor regi şi eroi naţionali, este considerată panteonul naţional al Poloniei.

În faţa catedralei care se află în imediata apropiere a castelului, străjuieşte monumentul Papei Ioan Paul al II-lea pe care cu greu îl poţi fotografia din pricina afluxului mare de turişti. Este ştiut, dar ghizii nu vor uita să reamintească faptul că aici a slujit mulţi ani Karol Józef Wojtyła, viitorul Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă de origine slavă.

În interiorul catedralei nu se pot face fotografii, aşa încât amintirile legate de ornamentaţii şi de monumentele funerare ale monarhilor şi membrilor familiilor lor, precum şi ale unor înalte personalităţi laice sau religioase, nu au fost fixate în imagine. În mijlocul încăperii solemne, somptuoase, se află sarcofagul datând din 1630 al Sf. Stanislav, ocrotitorul Poloniei, iar lângă intrarea principală, în dreapta, se află un minunat sarcofag din marmură roşie în care odihneşte regele Vladislav II Jagiello (1386-1434). Un alt sarcofag foarte frumos, sculptat în marmură albă, realizat la începutul sec. XX, este dedicat reginei sfinte Jadwiga (1384-1399). Regina Jadwiga, soţia regelui Jagiello, este în realitate înmormântată în altă parte, sub un crucifix la care se ruga adesea, loc pe care noi nu l-am văzut.

Efortul de a urca scara abruptă a celui mai renumit turn al catedralei, Turnul Sigismund, a fost pe deplin răsplătit de imaginile panoramice ale Cracoviei văzută de sus, dar mai ales de cel mai mare clopot din Polonia - Clopotul Sigismund - datând din 1520 şi numit astfel după regele Sigismund I al Poloniei, cel care l-a comandat. Alături de acest clopot monumental, pe un panou, sunt înscrise date tehnice privind dimensiunea, greutatea şi calitatea sunetului. Pentru cei interesaţi, voi ataşa o fotografie.

Pietonal, am traversat oraşul vechi urmând calea care - turistic - încă se numeşte "Drumul regal" pentru că aceasta era ruta străbătură la încoronarea regilor Poloniei. Atâta doar că noi, în interesele noastre turistice, l-am abordat în sens invers, adică de la Castelul Wawel spre Barbacan şi zidurile medievale.

Oraşul Vechi a supravieţuit în mod miraculos tuturor vicisitudinilor vremii păstrându-şi nealterată imaginea din Evul Mediu. Aici se află o mare concentrare de monumente istorice, palate, biserici, teatre, nenumărate clădiri cu o arhitectură deosebită care te fac întotdeauna să regreţi timpul prea scurt alocat plimbării.

De la Castelul Wawel, pe Kanonicza, apoi pe Grodzka, ajungem în Piaţa Centrală - Rynek Główny, apreciată a fi cea mai mare piaţă medievală din Europa. În mijloc se poate vedea monumentul poetului naţional Adam Mickievicz, iar în jur mai multe construcţii vechi, impresionante.

Biserica Sf. Maria - Kościół Mariacki, o capodoperă a stilului gotic, se remarcă prin cele două turnuri înalte, inegale. Din turnul principal, la ore fixe, în toată zona se propagă sunetele unei trompete, semnalul care în evul mediu anunţa deschiderea sau închiderea porţilor oraşului, precum şi alte evenimente de importanţă majoră pentru cetăţeni. Intonaţiile se opresc brusc, amintind de legenda conform căreia străjerul care avertiza cetăţenii asupra unui iminent atac al tătarilor (sec. XIII), a fost ucis în timp ce cânta, melodia întrerupându-se la momentul morţii acestuia. A fost surpriza pe care ne-a oferit-o ghida aducându-ne aici exact atunci când trebuia pentru a fi părtaşi la acest moment de istorie, de adâncă emoţie. De astă dată, după întreruperea bruscă a melodiei, din înălţimea turnului, trâmbiţaşul a salutat întreaga audienţă din piaţă, în aplauzele generale.

Interiorul Bisericii Sf. Maria este unic datorită celebrului altar de lemn, cel mai vechi altar gotic din lume, datorat lui Veit Stoss.

Tot în Piaţa Centrală poate fi admirată Hala Ţesătorilor sau Rynek Główny – Sukiennice, o foarte veche clădire care a suferit multe transformări de-a lungul secolelor, forma sa actuală neaducând câtuşi de puţin cu Hala Ţesătorilor de acum câteva secole. Astăzi clădirea adăposteşte simbolic două rânduri de tarabe cu bijuterii, suveniruri, obiecte de artizanat, dar şi galerii de pictură şi sculptură, precum şi o cafenea.

Se ştie că în oraşul Cracovia sunt peste 120 de lăcaşuri de cult aparţinând deverselor confesiuni. Pe strada Grodzka, până a ajunge în Piaţa Centrală, am descoperit una dintre cele mai frumoase edificii de acest gen, Biserica Sf. Petru şi Pavel - Kościół ŚŚ Piotra i Pawła. Finaţată şi construită din iniţiativa regelui Sigismund al III-lea Vasa (iniţial pentru ordinul iezuit), biserica - în stil baroc - este în prezent romano-catolică. În timpul ocupaţiei ruseşti (1809-1815) a aparţinut Bisericii Ortodoxe Ruse. Datând de la sfârşitul sec. XVI, în privinţa numărului de locuri, Biserica Sf. Petru şi Pavel din Cracovia este cea mai mare dintre bisericile istorice din oraş.

Din Piaţa Centrală ne-am continuat turul pietonal pe Florianska până la Barbacan şi zidurile de apărare ale vechiului oraş.

Din fortificaţiile Cracoviei medievale, în afară de Barbakan, impresionantul edificiu circular cu 7 turnuri, cu ziduri groase, de cărămidă, prevăzute cu puncte de observaţie şi tragere, s-au mai păstrat poarta Florianska şi o parte din zidurile de apărare. Astăzi, de-a lungul acestor fragmente de zid, artiştii Cracoviei îşi expun lucrările în aşteptarea turiştilor dornici de suveniruri pictate.

La Palatul Episcopului, clădirea în care a locuit timp de aproape 15 ani Karol Józef Wojtyła, viitorul Papa Ioan Paul al II-lea, am văzut şi am fotografiat chipul zâmbitor al papei amplasat chiar lângă intrare, sub o fereastră de la etajul întâi de unde acesta saluta şi vorbea credincioşilor.

Cam atât am putut vedea în scurta noastră vizită în istoricul oraş Cracovia. Regret că timpul nu ne-a permis să ajungem în Kazimierz, fostul cartier evreiesc al oraşului, pentru a vedea numeroasele străzi şi clădiri tipice. De asemenea, regret că nu am vizitat nici un muzeu în interior. Conform pliantelor informative, Cracovia are multe şi foarte variate muzee, de aceea consider că o şedere mai îndelungă poate fi benefică şi din acest punct de vedere.

Dar, cum turistului de circuit îi stă bine cu drumul, ne-am îmbarcat din nou în autocarul care ne aştepta în partea nordică a vechiului oraş, apoi am pornit întins spre Varşovia. La Best Western Hotel Felix - Varşovia am ajuns târziu, ceasul fiind trecut de ora 1 noaptea.

---

VIZUALIZĂRI: 5129 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI