O cadere majestuoasa deasupra unei mari de spuma - Cascada Niagara II

TIPĂREȘTE

Ziua urmatoare am inceput-o pe la ora 10 am, cand fiecare din noi isi terminase micul dejun si grupati am plecat spre Observation Tower. Era o zi destul de mohorata dar macar bine ca nu ploua, nu mai aveam nevoie de apa in plus pe langa cea in care urma sa ne scufundam. La Observation Tower am primit pelerinele de ploaie, distribuite fiecaruia in asa fel ca pelerina sa ne acopere in intregime, adica pana la incaltaminte, absolut necesara aceasta dimensiune, asa cum am constatat cand am ajuns in barca... Trebuie sa mai spun ca pretul tichetului nu stiu cat era pt. ca el era inclus in pretul excursiei, in afara de mancare totul era inclus in plata facuta excursiei.

Intre timp afara se mai luminase, cerul era acoperit de nori dar o eventuala ploaie era exclusa. Cand ne-a venit randul sa ne imbarcam, am coborat cu liftul pana la baza piciorului turnului si apoi am intrat pe barca unde fiecare cauta sa gaseasca un loc cat mai bun pt. a putea vedea tot spectacolul la care urma sa asistam. Fiind la terminarea sezonului, perioada cand am fost, nu era aglomerat ceea ce ne-a permis sa avem destul loc in barca si chiar sa tot trecem de pe o parte pe alta dupa cum ni se parea mai interesant peisajul.

Maid of the Mist, adica Domnisoara din Ceata, e numele companiei care detine monopolul acestor servicii de a te plimba pe lacul Ontario, fiind specializata in trecerea pe sub cascada Potcoava unde apa cade cu cea mai puternica furie. Daca nu cunosti bine punctual de intrare sau iesire de sub cascada riscul e mare de a se rasturna., risc marit si de bolovanii care au cazut in urma macinarii peretelui peste care apa se arunca.

Drumul incepe deplasandu-ne destul de incet dea lungul malului de pe partea americana, trecand pe rand de Cascada Americana si frumoasa perdea a cascadei Valul Miresei, unde in valtoarea apei pescarusii dansau in zborul lor prin ceata de picaturi, ori infruntand-o isi croiau drum direct prin perdea. Stropii de apa provenitii atat din apa care cadea cat si dupa cadere cand se ridica din lac o spuma de picaturi, ajungeau pana la noi, fixandu-se de pelerine, parca umblasem printr-o ploaie torentiala si asta inainte de a ajunge in puncul de varf. Pe masura ce ne apropiam de Cascada Potcovei pe langa ceata tot mai deasa, huruitul se amplifica, se transformase in tunet iar inainte de a incepe trecerea prin perdea devenise asurzitor. Dupa ce am reusit o ultima poza intr-un punct destul de apropiat de cadere, m-am grabit sa bag repede aparatul sub pelerina care deja era ud si nu vroiam sa pierd pozele facute. Era si un vant puternic care ne arunca jos glugile de pe cap daca nu le tineam strans cu mainile, eram in apa cu totii si in jurul nostru nu se mai vedea dacat multa apa. Totul s-a mai potolit pt. un scurt timp, incat am putut deschide ochii sa vedem malul pe langa care treceam, iar in partea opusa o imensa cantitate de apa ca o spuma alba, eram ca intr-un tunel. Aceasta a durat atat de putin incat nu ne-am revenit dupa dusul puternic prin care trecusem si iar am strabatut cascada, de data asta ca sa iesim de unde intrasem... Intradevar ai parte de o aventura cu totul aparte...

Ne intorcea in punctul de unde plecasem dar alunecand de data asta dea lungul malului Canadian. Asa ca m-am grabit sa scot aparatul de fotografiat si dupa ce m-am asigurat ca nu suferise nici o stricaciune dupa aceasta spalare, am mai imortalizat cateva pozitii si pe acest mal.

Cand am coborat din barca era timpul pt. a cauta un loc unde sa luam pranzul, dupa atata apa si frig chiar aveam o foame nebuna. Am omis sa va spun ca dupa ce am dezbracat pelerina lucrurile cu care eram imbracata erau perfect uscate, un lucru tare bun tinand cont ca afara nu era prea cald. Ghida ne-a propus sa mergem pe insula Caprei, unde e un restaurant de calitate, intradevar si cu preturi pe masura, dar fiind un grup, ar putea obtine un discount. Ne-a suras ideea nu atat pt. mancare cat pt. faptul ca treceam peste Pedestrian Bridge, care traverseaza bratul raului Niagara pe partea americana, aproape unde apa se pregateste sa se arunce in lacul Ontario.

A meritat aceasta excursie, pt. ca altfel timpul nu ne-ar fi permis sa ajungem in aceasta insula, care e o minunata zona complect acoperita cu iarba bine intretinuta. La restaurant am obtinut acel discount pt. ca pranzul ne-a costat numai 20 $, fata de preturile pe care le-am vazut scrise in ,,a la carte”.

De aici imediat dupa terminarea mesei, ne-am grabit sa ne reantoarcem in oras, pana nu se lasa seara (eram la sfarsit de octombrie si intunericul se lasa repede) pt. a ne pregati de spectacolul de seara al cascadei.

De aici grupul se impartea in doua: cei care proveneau din tari care nu aveau nevoie de viza pt. a trece pe partea Canadei si care urmau sa plece cu autocarul peste Rainbow Bridge pt. a savura spectacolul de lumini din barul turnului de televiziune si - cei care nu ne-am ingrijit sa ne luam viza de la ambasada Canadei din NY (ex. subsemnata). Noi urma sa ne suim in Observation Tower, un picior construit pana in lacul Ontario, din capatul caruia se putea vedea acest spectacol, nu atat de bine ca cei favorizati, dar cat de cat prindeam si noi ceva. Bine ca nu am ramas singura, cu mine au mai ramas o pereche de indieni si chilianul.

Dupa ce am platit o taxa de 1 $, putin pt. aceasta destinatie, am fost lasati sa urcam pe platforma de sus, dar nu inainte de a ni se atrage atentia ca pana la ora 8 pm sa coboram, deoarece el pleaca acasa ca a terminat programul. Am confirmat ca asa vom face, chiar daca in sinea noastra ne-am propus sa-l facem sa astepte, ca doar nu ne-o inchide acolo in turn.

Pe la ora 7,30 pm, au inceput sa se aprinda luminile, la inceput mai slabe, pe nuante de bleu, galben, violet si care au inceput sa creasca in intensitate. Dupa ce s-a lasat intunericul vedeai cum se arunca o masa de sange in lacul Ontario, care brusc isi schimba culoarea in albastru, galben intens. Am admirat amutind aceasta feerie a apei, care cadea cu forta si in multitudine de culori, iar vuietul parca era tot mai sinistru, mai ales cand culoarea era rosu purpuriu. De acest spectacol ne-am bucurat numai ½ h. pt ca la 8,30 pm ne-am trezit cu paznicul care venise dupa noi sa ne culeaga. Cand am ajuns jos am mai aruncat o ultima privire asupra malului Canadei, a caror cladiri luminate se oglindeau in apa lacului, iar cel mai inalt punct era turnul de televiziune, unde ne gandeam ca ai nostrii colegi se bucura de tot spectacolul. Oricum acolo eu voi mai veni. Cand am ajuns in NY, baiatul mi-a promis ca vom merge impreuna si atunci va avea grija sa-mi ia viza de la ambasada Canadei.

Am ajuns la hotel, ne-am spus noapte buna, cu o usoara tristete ca nu avem acelasi statut cu ceilalti colegi ai nostri.

Am ajuns in ultima zi in care, pe la ora 13 venea autocarul cu ultimii turisti ai acestui sezon, iar pe noi ne ducea acasa in NY.

Drumul la revenire s-a facut prin statul NY, un drum mai scurt si plictisitor. Initial nu am inteles de ce s-a plecat atat de repede, lucru care mi s-a clarificat cand am ajuns in apropiere de tunelul prin care se intra in Manhattan din NJ. Nici nu iesisem bine din NJ ca am dat de o coada iar drumul continua intr-un ritm infernal de incet. Asa a tinut pana am ajuns la intrarea in tunel, Era duminica dupa-masa cand toti plimbaretii se intorceau acasa din weekend. Am ajuns la cest loc cand soarele se pregatea sa apuna, dar aici am ramas pana s-au aprins pe rand luminile in Manhattan iar cladirile isi aruncau frumoasele siluete in apele raului Hudson. Mai ales ca incepuse ornarea orasului pt sarbatorile de iarna. Aceasta incepe de la sfarsitul luni octombrie pt a avea suficient timp sa impodobeasca fiecare pom, casa si orice e pe strada. Pot spune cu convigere ca este cel mai frumos oras aranjat de sarbatorile de iarna.

Anul acesta voi fi acolo toata perioada sarbatorilor, nu e pt. prima data, dar nu are rost sa fac un rw cu poze vechi din 2008-2009, voi pregati ceva nou si bine facut pt anul 2014 si un rw cu Halloween. Merita din plin sa vezi toti locuitorii, copii, animalele de companie in cele mai ciudate costume imbracati, defiland pe Brodway, seara dupa ora 20.

---

VIZUALIZĂRI: 2211 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI