Albena de la rasarit la apus

TIPĂREȘTE

Si uite asa cu mic, cu mare am ajuns din nou la mare (na ca am facut si rima). De data asta in formula extinsa, noi 5 (adica si cu mama) dar si cu gemenii (prietenii celui mare, cu care a fost si coleg de liceu). Pentru mine cea mai mare provocare a fost sa ii numesc, desi sunt totusi diferiti a durat ceva pana m-am prins care, cum este.

Albena este o statiune micuta, care nu poate fi comparata ca marime nici macar cu un cartier al Bucurestiului, insa de fiecare data am gasit sa facem cate ceva. Acum ca am intitulat eu articolul asa, asta nu inseamna ca am tinut cont de punctele cardinale, sunt varza acolo, dar sa spunem ca in anumite momente ale zilei m-am orientat dupa soare. De fapt as fi putut sa spun si Albena de la apus la rasarit ca asta a fost de fapt ordinea, insa conteaza? Nu cred. Conteaza insa ca am cunoscut-o in sfarsit pe @zoazore (am aflat si de unde-i vine numele, dar nu va spun ca e mai interesant asa). Noi ne-am conversat destul de mult insa de abia acum ne-am si vazut si placerea a fost reciproca.

Stiam eu ca este simpatica de cand ne conversam prin ecouri, iar realitatea a confirmat simpatia cu varf si indesat. Din pacate nu am reusit sa ne vedem decat in 2 seri dar mai am speranta in terasele bucurestene.

Prima data cand am ajuns in Albena a fost in 2009 si alegerea a fost destul de greoaie, oscilam intre Nisipurile de Aur si Albena, apoi dupa ce am aflat ca Nisipurile sunt mai pentru distractie si Albena pentru familisti am ales Albena. Nu am vrut hotel pe plaja deoarece nu suportam soarele nici eu si nici mama asa ca optiunile erau Club Orhideea sau Ralitsa, castigator a fost Ralitsa, argumentul suprem a fost ca aveau si sezlongurile de pe plaja gratis. Dupa care incet, incet cel mare s-a imprietenit cu animatorii (si animatoarele ) si anii urmatori au fost tot aici (cu pauza in 2014). O sa spuneti ca este banal, insa aici s-a simtit ca intre prieteni (cu o zi inainte sa plecam din Albena a fost cu ei in club si s-a intors dimineata la ora 6).

Avand in vedere varsta lor precum si a noastra ei faceau ce doreau si noi la fel, asa ca noi (eu si sotul) dupa masa de seara plecam la plimbare, sau as spune il taram pe unde aveam chef (trebuia sa pun si poze nu doar sa va povestesc) si-i spuneam “Azi mergem si vedem asta si asta”, urmatoarea zi era alta zona, doar in ultima seara i-am dat liber si am zis “Hai ca ti-ajunge”.

Acum cinstit vorbind la cat este de mica statiunea au fost o multime de articole minunate scrise (cel putin anul acesta) de @zoazore - vezi impresii , @AZE - vezi impresii si vezi impresii si vezi impresii

incat are rost sa mai scriu si eu? insa asa cum mai spuneau si alti useri, fiecare vede lucrurile in felul lui. Poate ca nu o sa fie o poveste ci mai degraba mici schite ale locurilor si lucrurilor care pot fi facute. Asadar in prima seara dupa ce ne-am despartit cu mare parere de rau de @zoazore (ne plimbasem impreuna cu sotii nostri putin prin bazar), am trecut la promenada pe faleza unde am admirat tot felul de idei de distractie pentru copii sau adolescenti, incepand cu acea micuta tiroliana (baietilor mei li s-a parut mica si neinteresanta, ca deh, cand ai acces la parcuri de distractie tematice vrei si mai mult).

Mai erau niste masinarii unde se jucau acum un tatic si cu baietelul si aveau niste mici ciocanele in maini si pocneau figurinele care se iveau din diverse gauri.

Benzile elastice erau o adevarata distractie pentru copii si adolescenti, fiecare persoana agatata in aceste “hamuri” era zmucita si trasa in toate directiile de o persoana special desemnata cu aceasta sarcina. Ce sa spun, ne amuzam noi de pe margine daramite copiii.

La bazinul cu ratuste nu am incercat sa concurez desi ma cam manca in palma si cine stie poate castigam ceva mai mult decat experienta.

In final desi era in jurul orei 22.00, nu m-am putut abtine sa nu merg la malul apei si sa fac putin masaj la picioare lasand apa marii calda si placuta sa-mi ude picioarele.

Zona bazarului este zona principala de promenada a statiunii si aici vezi tot felul de jucarele pentru copii, sau poti face poze retro (eu le-am facut baietilor in 2011 in uniforma), puteai admira papagali (si sa faci poze cu ei- va rog sa retineti ma refer la papagalii cu pene) sau exista diferite magazinase cu diverse lucruri pe care sa dai banii.

In ceea ce priveste mijloacele de locomotie de distractie acestea sunt cat se poate de diversificate: clasicele trasuri cu 4-6 locuri, clasicele biciclete la care pedalezi la greu mai ales la deal, biciclete moderne (electrice), cu sau fara sa, masinute electrice cu 4-6 locuri.

Mi s-a mai parut draguta o “capsula spatiala” care se tot invartea, rotea, iar tu puteai sa vezi cele 2 persoane care erau inauntru.

Terase la greu, cu specificuri diferite in functie de dorintele fiecaruia (cred ca era reprezentarea tuturor continentelor, nu stiu daca Africa/ Asia erau totusi).

Oricum in statiune erau foarte multi francezi pe care ii recunosteai de la distanta si fara sa deschida gura, majoritatea erau negri.

Exista si Luna Park, dar care mi s-a parut o zona destul de modesta (parca mai in urma cu ceva ani era mai dezvoltata) dar si un cort in care se tineau spectacole de circ.

Tot in zona aceasta este si un izvor cu apa minerala care dupa parerea mea ar prezenta mai multa siguranta daca ar fi mai ingrijit, insa totusi am riscat si am baut putina apa ca sa vad cum este. Mai bine beam o bere si cu asta am spus totul. Am crezut ca pot sa-l compar cu izvorul de la Manastirea Aladzha insa este aceeasi distanta ca pana la luna (si inapoi eventual).

In fata hotelului Dobrudja este un spatiu verde foarte mare si ingrijit, unde pe margini (usor inaltat) se gasesc banci pe care poti sta sub pomi si sa te mai odihnesti. Aici intr-un an era un arcas care isi facea exercitiile si avea tinta montata la o distanta foarte mare si ne amuzam totusi ca ar trebui sa arunce macar cateva sageti, ca daca s-ar duce dupa fiecare sageata trasa mai bine s-ar inscrie la un concurs de km parcursi. Cat despre tras, tragea minunat ca ne-am oprit putin sa-l admiram. Intr-un alt an aici era organizat un concurs canin international unde directorul de concurs era un roman. Mergeam zilnic deoarece era o placere sa privesti.

Anul acesta se monta aici o scena pentru un spectacol (la care insa nu am participat).

Tot aici in Albena este si o sala de sport (un cort mare verde) in care in aceasta perioada (inceput de iulie) este organizat un concurs de dans sportiv (din pacate nu am putut participa cu nici unul dintre flacaii mei pentru ca nu puteau veni partenerele, una da bacul cealalta era in tabara).

Dar distractia poate continua la fel de bine si pe plaja in timpul zilei (hidrobicicleta, vaporas, banana, crazy shark, ski-jet, parasailing).

Fiind inca in tara ii intreb pe cel mare daca vrea sa incerce parasailing, mi-a spus ca se gandise la asta insa sa vada cat costa. Aveam deja informatia de la @AZE asa ca totul a fost stabilit. Acum o sa spuneti eu de de n-am incercat si va intreb: Ati vazut vreodata vreun elefant zburand? Nu cred, asa ca am lasat sa incerce juniorii aceasta senzatie extraordinara. O sa intreb insa data viitoare daca echipamentul rezista la incarcatura agabaritica si daca da, promit ca la aniversarea de 25 ani de casatorie sa incerc si asta. Si o spun si public asa ca trebuie sa imi tin promisiunea.

Revenind insa la subiect, urci intr-o barca cu motor (pe ei i-a luat aproape de la mal, o sa vedeti de asemenea din poze), esti pus in chingi si urcat la cer. Acum ce sa spun, noi de pe mal aveam sarcina sa filmam, dar cum sa ne dam seama dintre cele 3 perechi platitoare si plutitoare care sunt cele 2 ale noastre. La prima pereche eu am presupus ca nu sunt ai nostri ci un el si o ea dupa lungimea picioarelor (desi la final dupa pana sa urce cea de-a doua pereche sotul mi-a spus ca ar fi recunoscut slipul celui mic), nu conta oricum am filmat putin din toti ca oricum nu recunosteai pe nimeni. In final am aflat ca am avut dreptate.

Cum pofta de abia li se deschisese, hai si jet-ski, 15 minute-60 leva, s-au mai si schimbat intre ei si in final au venit cu totii incantati (cel mai mult de jet-ski).

Acum cred ca este si o problema de varsta, adrenalina a fost mai puternica pentru ei la jet-ski, mai ales ca a condus si cel mic si a fost incantat.

In ceea ce priveste parasailing-ul incerc si o recomandare, am vazut ca pe ei i-a dus inspre Balcik, oarecum paralel cu malul. Am mai vazut in dreapta noastra o alta linie de parasailing dar care si-a dus pasagerul inspre larg, astfel incat daca sunt mai multi care organizeaza parasailing aflati care este traseul fiecaruia si apoi decideti (preturile sunt la fel).

Prin rezervatia Baltata de data asta nu ne-am plimbat foarte mult, o facusem in anii anteriori si a povestit atat de bine @AZE.

Am mai mers in schimb prin camping, care avea totusi ceva casute ocupate (in special de tineri) si am vazut ca sunt dotate si cu aer conditionat astfel incat cred ca poate fi si placut (mai putin tantarii care in acea zona verde seara te mananca de viu).

Cu aceasta ocazie am reusit sa prindem un fel de apus de soare care se pierdea in spatele pomilor si al dealurilor.

Langa acest camping se gasesc si niste terenuri de fotbal bine intretinute si care in aceasta perioada gazduiau niste concursuri internationale, auzeam galagie venind de acolo si am vazut multi copii din Romania in echipament sportiv, (dupa vorba insa am inteles de unde erau si nu dupa echipament).

Daca stai in zona aceasta a statiuniii mai este o zona numita “Bazar Panoramic” care este insa mai mult decat modesta, ceva magazinase si atat, insa ai parte de o zona umbrita si prin padure poti cobori pe niste trepte pietruite in dreptul salii de sport sau al Hotelului Flamingo.

Tot in zona unde am stat noi (de fapt pe langa vilele Vita Parc) am intalnit un cires (care avea o banca sub el) cu niste fructe minunate, mai ca imi venea sa urc in pom sa le culeg, ca pe poale nu mai erau, dar mai sus erau o multime.

Nu am sa-mi inchei povestire fara sa va spun cum a fost cu rasaritul. Asa cum spune literatura de specialitate, in aceasta perioada soarele rasare undeva in jurul orei 5.30. Bun, dar se vede el? ca atunci cand am stat la Kaliakra parca nu l-am vazut (acum cand scriu ma gandesc la @papone cu povestea lui cu Pamukkale – vezi impresii - nu vezi obiectivul cand este aproape de tine, parca pare mai interesant cand muncesti mai mult sa-l vezi).

Ok, hai ca pun ceasul sa sune pe la 4.40. Si ca prin ceata l-am auzit ca suna, l-am inchis si m-am culcat la loc, daca o fi nor, sa ma duc – sa nu ma duc. Dupa inca vreo 10 minute am zis, hai. M-am imbracat (sperand ca sotul va fi marcat de gestul meu si se va urni si el) insa nici o reactie, ba pardon, mi-a zis sa-mi pun puloverul. Asta nu inseamna ca pana la plaja am avut nevoie de el ca aveam o viteza de doar cainii ma mai puteau ajunge. De fapt cu ei am dat nas in nas cum am iesit din hotel, pazeau piscina, iar eu nu aveam la mine decat o piersica care nu stiu daca ar fi fost pe gustul lor, dar macar vedeau ca am intentii bune.

Am ajuns fara probleme la malul marii iar soarele rasarea de unde trebuie, doar ca avea un obstacol in fata, o fasie lunga de tarm. Asta este, m-am instalat frumos pe un sezlong si am inceput sa fac poze periodic, am pozat si eu ce am putut pana a iesit soarele definitiv, si nu mi-a parut rau ca m-am sculat asa de dimineata (bine ca n-a fost nor). Surpriza insa a fost sa vad o multime de oameni pe plaja (mai ales oameni in varsta) si unii chiar faceau baie in mare.

Acestea fiind zise, a mai trecut un concediu, incerc sa vad ce se mai poate face vara aceasta dar pot sa spun AmFostAcolo si m-am simtit foarte bine, dar sa stiti ca inca nu am terminat cu Albena, mai e ceva, dar in articolul urmator.

---

VIZUALIZĂRI: 3602 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI