De ce EXPO Antalya 2016?

TIPĂREȘTE

Doamna @Alina53 a scris un articol minunat despre Expo Antalya 2016. Este un loc “must see” dacă ajungeţi în Antalya. Au început construcţia prin 2015 şi au terminat-o extrem de rapid. De fiecare dată când treceam pe lângă locul unde se construia vedeam ceva nou apărut. S-a investit enorm (1.7 miliarde de lire turceşti, aproximativ 600 milioane de dolari) în acest loc dar eu spun că a meritat. În plus, au creat foarte multe locuri de muncă, mulţi dintre prietenii mei turci lucrând acolo fie ca voluntari fie ca angajaţi permanenţi.

Încă se mai poate vizita, preţurile au scăzut drastic, un bilet ajungând ca coste 10 lire turceşti pentru adulţi (14-64 ani) şi gratuit pentru următoarele categorii: studenţi, persoane peste 65 de ani, copiii până în 13 ani, persoane cu dizabilităţi.

Eu de fiecare dată am avut noroc şi am intrat gratuit la Expo cu cardurile VIP ale hotelului.

Programul: 10:00-18:00

În trecut programul era mult mai lung, ajungând treptat să îl tot scurteze. Eu am prins următorul program: 11:00-02:00. Apoi au făcut 09:00-00:00.

De anul nou nu s-a facut nimic din păcate...

Dinspre Belek eu întotdeauna am mers cu cineva cu maşină proprie. Nu cred că au pus la dispoziţie un mijloc de transport dinspre Belek spre Expo dar cu siguranţă există dinspre Antalya pentru că Expo se afla doar la 17 km de oraş. Ce puteţi face este să luaţi un autobuz public până în Antalya (costă 6 lire turceşti), vă lăsă în Meydan şi de acolo să luaţi tramvaiul spre Expo. O să pierdeţi ceva timp ce este drept, pentru că veţi trece pe lângă Expo cu autobuzul public şi apoi o să vă întoarceţi cu tramvaiul dar aceasta este cea mai ieftină variantă.

Mai puteţi închiria o maşină, din Belek costa 50-60 euro maşina (cu tot cu şofer) iar taxiul în jur de 70 euro.

Dacă mergeţi cu maşina proprie, adresa este următoarea: Solak, EXPO 2016 Antalya Sergi Alanı Yönetim Hizmet Binası Alanya Karayolu 18. Kilometre, 07112 Aksu/Antalya.

Drumul este bine semnalizat, dar dinspre Belek trebuie să vă încadraţi destul de rapid pe banda din dreapta, altfel riscaţi să nu vedeţi curba şi să treceţi de Expo (o dată aşa am păţit).

Oricum, sunt două intrări la Expo, aşa că, dacă rataţi prima intrare, puteţi să faceţi dreapta la a doua.

Trebuie să ţineţi cont când anume doriţi să vizitaţi aceasta expoziţie. Eu am fost atât în luna iulie cât şi în august, septembrie şi octombrie.

- În iulie am mers după ora 16:00, soarele încă era sus pe cer şi ardea, plus ca umiditatea era ridicată.

- În august am mers de dimineaţă, de la 10:00 dar Expo se deschidea doar la ora 11:00 la acea vreme. Norocul nostru a fost că nu a trebuit să aşteptăm deoarece aveam cardurile VIP şi nu a trebuit să ne cumpărăm bilete. Altfel am fi aşteptat o oră degeaba... Şi dimineaţa a fost foarte cald, deja la ora 12:00 simţeam că nu mai rezist.

- În septembrie şi octombrie am mers seara, după ora 19:00. A fost mult mai bine, umiditatea tot era ridicată dar parcă aerul era puţin mai respirabil şi nu mă mai bătea soarele în cap. Singura problemă seara este că nu ai loc unde să arunci un ac. Seara era plin plin de lume şi nu prea am reuşit să mă plimb în voie.

- Dacă mergeţi ziua, să vă îmbrăcaţi lejer şi să fiţi comozi, să aveţi ochelarii de soare la îndemână şi să vă daţi cu cremă de soare. Dacă e posibil să vă puneţi o pălărie (este indicat). Dacă nu doriţi să vă căraţi cu apă după dvs, să ştiţi că sunt restaurante, unde puteţi şi să mâncaţi dar şi să vă cumpăraţi ceva de băut.

Sunt şi restaurante turceşti, din diferite regiuni precum: Erzurum, Trabzon, Antalya, Bodrum, Diyarbakir, Konya şi Istanbul precum şi alte două restaurante fără specific, la baza turnului încă un restaurant, precum şi lângă centrul de conferinţe. Preţurile sunt acceptabile.

Nu ştiu cum mai este acum, dar în vară când preţul biletelor era mult mai ridicat şi copiii aveau gratuitate, trebuia arătat la ghişeul de bilete paşaportul copilului (pentru a se vedea exact vârsta acestuia) şi i se dădea un tichet gratuit.

De asemenea, vă sugerez să vă documentaţi înainte de a merge la Expo şi să vă gândiţi cam ce doriţi să vedeţi pentru că este un spaţiu imens de 112 hectare. Dacă nu sunteţi presaţi de timp, vă puteţi petrece toată ziua la Expo şi atunci o să reuşiţi să vedeţi tot. Mie mi-au trebuit cam două vizite ca să pot cuprinde toată zona.

Când am ajuns la intrare, am prezentat cardurile, am trecut prin controlul de rutină (ca în aeroport, au scaner de bagaje) şi imediat în dreapta era o domnişoară foarte amabilă care ne-a dat o hartă şi ne-a explicat unde suntem şi în ce direcţie putem să o luăm.

Trebuie să ştiţi că puteţi parcurge zona nu doar pe jos ci şi cu maşinuţe de golf. Au gândit-o bine cei de la Expo şi au pus la dispoziţie în mod gratuit multe maşini de golf (cu un fel de remorcă, unde intră 20-30 de oameni lejer). Maşinile de golf vin destul de rapid şi au staţii exacte. Staţiile sunt marcate şi nu este greu să le găsiţi.

În prima vizită ne-am urcat într-o maşină de golf şi am făcut un tur complet pentru a ne face o idee despre ce am dori să vizităm. După ce ne-am decis, am coborât în staţie şi am mers unde am dorit.

Acest turn a fost gândit şi construit ca să fie „Turnul Eiffel al Turciei”. S-a organizat o competitie şi versiunea finală a fost aleasă din 127 de proiecte. Un adevărat concurs...

Citisem că turnul are această formă pentru că ne aminteşte de bujori dar eu ştiu altceva...

Turnul a fost parțial inspirat de "Poarta lui Hadrian” din Antalya și îi aduce un omagiu deoarece numărul trei se găseşte cam peste tot în structură: trei puncte panoramice pe acoperiş, trei lifturi.

În primul rând am vizitat acest turn care se află chiar la intrarea din partea de nord (adică la prima intrare). Este imposibil să îl rataţi deoarece are o lungime de 100.7 m şi după este una dintre structurile de reper ale Antalyei. Mulţi turişti mi-au spus că au văzut din avion turnul.

Trebuie să ştiţi că intrarea în turn se plăteşte separat, 10 lire de persoană şi se face direct la baza turnului. Se acceptă plata şi cu cardul de credit. De sus o să puteţi admira tot Expo-ul. De asemenea, există trei sticle pe jos şi dacă nu aveţi rău de înălţime puteţi călca pe ele şi puteţi vedea până jos. Este o senzaţie pe care am mai trăit-o o dată, în Madeira la Cabo Girao.

Aceasta „insuliţă” poate fi văzută imediat din turn. Accesul se face pe unul din cele patru poduri, are 100 metri diametru iar în centrul său sunt locuri de joacă pentru copii. Seara este foarte frumos luminată dar ca şi activităţi nu mi s-a părut că ar avea ceva deosebit aşa că nu am stat prea mult acolo.

Acest loc mi-a plăcut cel mai şi cel mai mult. Din câte am înţeles acest loc este sponsorizat de Turkis Airlines şi peste tot se vede sigla lor.

De la mic la mare toţi au ceva de învăţat din acest loc. La al doilea etaj se afla un planetariu şi noi am avut noroc chiar când ajungeam să fie o reprezentaţie. Din păcate, explicaţiile au fost în limba turcă (eu am fost translator pentru prietenii mei) dar există şi în limba engleză, trebuie doar să fiţi pe fază şi să prindeţi intrarea la cel în limba engleză. Durează cam 20 de minute. Oricum, a fost prima experienţă a mea de acest gen şi mi-a plăcut la nebunie.

Lângă planetariu sunt expuse diferite costume de astronauţi, cum arată toaletele în spaţiu, planetele şi sistemul solar, tot felul de joculeţe şi teste (ce vârstă am avea dacă am locui pe planeta Marte de exemplu). Mi-a plăcut foarte foarte mult acest loc. În plus, voluntarii şi cei care lucrează acolo vă vor da explicaţii foarte interesante.

Mi-a plăcut şi la parter „Magic sand”, care de fapt nu este nisip ci sare şi printr-un „program” special putem învăţa cum s-a format planetă.

Există multe simulatoare, nişte aparate care ne îmbătrânesc fata, cinematografe 3D şi 10 D pentru copii, unde adulţii nu sunt lăsaţi să intre şi multe alte surprize şi lucruri de făcut în acest loc.

În afară de centrul de ştiinţă şi tehnologie mi-au plăcut la nebunie "sculpturile- figurine" din plante/iarbă. Aşa ceva cred că numai prin Japonia se mai întâlneşte sau cel puţin, pentru mine a fost prima oară când am văzut aşa ceva. Mamuţi, cămile, lei, fluturi şi multe alte animale şi nu numai făcute toate din flori şi iarbă. Construcţiile sunt impunătoare şi incredibile. Cred că a fost nevoie de mare pricepere şi multă muncă pentru a ajunge în această formă dar oau... incredibil...

Există două amfiteatre, unul mai mare şi unul mai mic. Cel mare este situat lângă cea de-a doua intrare la Expo, având o capacitate maaare. Majoritatea concertelor au fost ţinute aici. Este impropriu zis amfiteatru... este vorba de fapt de o scenă ridicată pe un spaţiu verde. Despre unul din concertele de la Expo am vorbit într-un articol anterior aşa că nu o să mă repet.

La expo sunt 13 poduri în total şi fiecare are propria tema. Eu am trecut pe mai multe poduri dar îmi doream mult să văd podul de sticlă, dar... nu m-a încântat în mod special. Credeam că este ceva deosebit dar sub mine nu vedeam decât mal şi mocirlă...

Mi-a mai plăcut foarte mult „casa verde”, construcţia în care am putut admira orhidee, bambus şi multe alte plante exotice.

Dacă o să ajungeţi la expo să nu rataţi „oglinzile magice” cum îmi place mie să le numesc. O atracţie deosebită şi un loc superb de făcut poze. Sunt oglinzi în care am avut impresia că văd un infinit de "Gabriele" :)))

Nu am alocat timp suficient pentru a vizita Country Gardens şi anume gardinile ţărilor participante. Au fost multe ţări care au venit şi şi-au prezentat produse tradiţionale şi nu numai. Mi-a plăcut mult gradina Thailandei şi produsele expuse acolo.

Grădina Republicii Populare Chineze a câștigat premiul I acordat de către Asociația Internațională a Producătorilor Horticole (AIPH).

Şi altor ţări le-au fost acordate premii: Germania, Qatar, Azerbaidjan, Thailanda și Coreea. Juriul internațional a remarcat că aceste grădini au demonstrat cu succes importanta plantelor şi au înţeles foarte bine ce înseamnă „Expo Flori şi copii - - o viață verde pentru generațiile viitoare".

De asemenea, mi-ar fi plăcut să merg de mai multe ori seara pentru că au fost multe spectacole şi tot felul de reprezentaţii, începând de la dansatori „stradali” până la oameni care mergeau pe picioroange, clowni, caricaturişti, etc.

Multe jocuri de lumini, artificii, concerte... un loc superb în care chiar ai ce face!

Cred că aş mai putea scrie despre acest subiect dar îmi doresc să vă las şi pe dvs să descoperiţi acest loc superb, pe care să nu îl rataţi dacă ajungeţi în zonă.

---

VIZUALIZĂRI: 3163 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI