GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Amintiri dintr-o vacanță – puțină istorie românească, la munte în Bulgaria, două mări și o capitală
Vacanța mare, de vară, am decis să o petrecem anul trecut în azuriul inconfundabil al Lefkadei. Insă doar o săptămână la mare, după un drum atât de lung, ni se părea prea puțin, iar cum suntem avizi de a cunoaște mereu locuri noi, am decis sa urmăm un traseu și să organizăm, ca de fiecare dată, un sejur mai lung, în care să îmbinăm tot ceea ce ne place: mare, soare, pescuit, leneveală, vestigii istorice, locuri în care nu mai fusesem.
Așa că am organizat periplul elen în felul următor: prima noapte am dormit la Craiova, oraș în care eu nu mai ajunsesem niciodată până atunci, următoarea noapte am petrecut-o la Bansko – doream sa vedem ce oferă stațiunea montană bulgară, următoarele 5 nopți le-am dedicat mării, am luat o cazare la Glifa Ftioftidia, ne-am deplasat apoi spre Atena, traversând Grecia si vizitând tot ce ni s-a părut interesant. In Atena am rămas 3 nopti, prea puțin pentru cât oferă, dar suficient pentru a ne face o idee si pentru a ne satisface dorința a o atinge, de a o gusta și de a o mirosi, așa cum faci cu un lucru prețios, fragil si gustos… Ultimele 6 nopți le-am petrecut în insula Lefkada, având cazare in Vassiliki. Pe drumul de întoarcere am poposit o noapte în Serbia la Vranje. În ziua următoare eram la servicu, mi-am schimbat job-ul! ????
Am să incadrez acest review in categoria circuitelor și voi povesti pe scurt, cam ce am vizitat de-a lungul lui, pe zile, urmând ca mai apoi să detaliez unitățile de cazare, mai ales că unele nu apar pe site. Timp sa fie, tolba-i plină!
Ziua 1 Alba Iulia – Craiova 312 km
Cu dor de ducă, am plecat din orașul nostru, dis de dimineața, iar prima oprire am facut-o pe Valea Oltului, la Manastirea Cozia, acolo unde își doarme somnul de veci Mircea cel Bătrân, care a și ctitorit-o și doamna Stanca, soția domnitorului Mihai Viteazul. Deși am făcut adesea escală în acest centru de spiritualitate și cultură românească, ne oprim cu drag și interes de fiecare dată, la fel cum, de fiecare dată ajungem în spatele locașului sfânt, pentru a admira curgerea sinuoasă a râului Olt. După ce ne-am inchinat, am purces la drum cu destinația Craiova. Am ajuns pe la orele amiezii, ne-am cazat la Hotel Euforia, situat in centrul Craiovei, aproape de Tribunal. A fost ok. De aici, la pas, am pornit pe străduțele urbei banului Mihai, admirând ceea ce ne ieșea în cale, singurul nostru obiectiv fiind Parcul Romanescu. Dar Craiova a fost o surpriză plăcută, extrem de plăcută, iar centrul istoric mi-a rămas pentru totdeauna în suflet, alături de regretul că nu e un oraș mediatizat turistic, pentru că are ce oferi. Aici si-a plămădit Mihai Viteazul visul de unire, iar din vremurile ei de glorie mai dăinuie case vechi, boierești, unele renovate altele pustii, ce farmecă prin dantelăria construcției. După o plimbare de voie, agreabilă, cu ochii mari de admirație ajungem la ținta noastră, parcul Romanescu, inaugurat în anul 1903 de către regele Carol I, al treilea parc ca mărime din Europa. La intrare ne întâmpină o domnișorică frumușică foc, cu înghețată de casă, luăm și noi câte un cornet, a mea a fost de nuci, am savurat-o cu plăcere, la fel cum am savurat priveliștea parcului: alei adăpostite de copaci seculari, un lac încărcat cu nuferi, poduri și podețe pe sub care susură apa ce întâmpină pe alocuri mici cascade, teatrul de vară în aer liber, podul suspendat, castelul fermecat care este în ruină, grădina zoologică, a cărei vizitare e gratuită. Ajungem în zona lacului, ne așezăm la terasă, ne astâmpărăm setea lăsată de înghețată cu o bere rece, copiii cer chipsuri, le cumpărăm, e început de concediu și nu mai ținem cont de reguli, darămite de restricții. Mi-a plăcut parcul, dar pe alocuri e totuși neingrijit, partea de la intrare e promițătoare, însă nu peste tot domnește ordinea și grija. Tot pe jos ne-am intors la hotel, după ce am luat cina la una dintre terasele din centrul orașului. Noaptea s-a așternut peste Cetatea Băniei, dar nu și liniștea, căci la restaurantul hotelului era o nuntă... Cu toate acestea Craiova a primit din partea noastra nota 10! Cu inimioare!
Ziua a II-a Craiova – Bansko 438 Km
Drumul spre Bansko a fost lung, am străbătut păduri, citisem despre autostrăzi, dar noi nu le-am nimerit. Bansko însă ne-a fermecat de la prima vedere și ne-am promis că vom reveni, poate iarna, la ski. Dar și vara este pitoresc, mi-a plăcut foarte mult. Am avut cazare în zona orașului vechi, mai există un areal, la intrare, cu clădiri noi și apoi porțiunea dedicată sporturilor de iarnă. Ne-am plimbat alene pe străduțele lui pitorești, cu alei presărate cu flori, cu clădiri ce respectă toate o anumită linie arhitectonică, construite cu piatră și lemn, cu spații de joacă pentru copii, restaurante, cafenele, magazine de articole sportive și suveniruri. Am luat-o așadar pe strada Pirin, principală arteră a orașului, ce leagă centrul vechi de stațiune, am intrat într-un magazin cu suveniruri, ne-am cumpărat creme și esențe de lavandă și de trandafiri, am admirat și o vâltoare, apoi am luat telecabina și am urcat până la cota 2600. Am plătit 2 adulți și doi copii 100 lei. A fost o adevărată aventură, copiii au fost încântați. Sus în vârful muntelui, totul e pus la punct, iarba tunsă la milimetru, impresionant. La întoarcere am trecut pe lângă Biserica Sfanta Treime, simbol al orasului Bansko, am fi vrut să intrăm dincolo de zidul înalt și gros, dar totul era închis, așa că, ne-am îndreptat spre un restaurant să împăcăm și stomacul, acum că ochii erau satisfăcuți și plămânii ozonați. Am mâncat pe rupte la Garden Restaurant Hadji Georgi, într-o curte rustică, cu copaci bătrâni și flori multe, la mese acoperite cu ștergare țesute cu roșu și negru. Ne-am dat seamă că erau multe de văzut și de făcut în Bansko, dar noi atâta am reușit. Nota 10 Bansko cu steluțe și felicitări!
Ziua 3 Bansko – Glifa 480 km
După ce am luat micul dejun la hotel Santo Bansko, unde am fost cazați, am pornit spre Grecia. Doream sa vizităm orașul Larissa, al cărui nume îl port și pe care din varii motive l-am ratat în sejururrile precedente în Grecia. Pe la orele amiezii am intrat in Larissa, mi-a plăcut mult, un oraș în care se îmbină vechiul cu noul, cu flori și terase multe, cu chioșcuri stradale de la care ne-am cumparat diverse fructe uscate. Pentru că eram obosiți și ne era sete, ne-am așezat la o terasă, unde pot jura că am savurat cel mai bun caffe frape ever! Ne-am plimbat apoi prin parcul din centrul orașului, cu fântâni arteziene, căderi de apă, verdeață multă, unde am găsit urmele Teatrului Antic, aduse la suprafață doar cu 3 ani în urmă: scaune de marmură, coloane, roți dințate de piatră. Am aflat că acest teatru a fost construit în secolul III a. Ch. și a îndeplinit un scop dublu, pe lângă cultură și divertisment, aici aveau loc întâlnirile celor care conduceau orașul, așa numiții "Koinon din Tesalia". După cucerirea romană, a fost transformat în arenă. Cu sufletul cântând de fericire, ne-am îndreptat spre mare. Am ajuns cu bine la Glifa, locul în care urma să petrecem 5 nopți la malul marii. Mi-a plăcut atât de mult acest loc necunoscut, încât în vara acestui an voi merge din nou, de această dată pentru 4 nopți.
Glifa – zilele următoare
Glifa este un sătuc port, situat pe coasta de est a Greciei, în regiunea Fthiotida. Este cunoscut mai ales pentru că de aici pleacă ferry-ul spre insulele Evia și Skiathos, autocare sau mașini mici pătrund fără frică în pântecele imense ale acestor coloși ce străbat marea. Glifa m-a fermecat instantaneu, deși am avut mari emoții gândindu-ma înainte la firescul ”ce va fi”. Mi-era teamă că hotelul nu va avea plajă, ori că va fi vânzoleală sau poate prea pustiu. Am găsit acest loc întâmplător căutând cu mouss-ul pe țărmul mării Egee. Dar temerile mele au fost inutile. Glifa este de fapt o stradă lungă, liniștită din care se ramifică câteva străduțe paralele, cu taverne, o singură brutărie, vreo 3 magazine universale, într-o expresie: liniște și pace! Aici am gustat viata autentic grecească, serile lungi la malul mării cu un pahar de vin rece în mână sau diminețile tihnite, la malul aceleiași mări, savurând cafeluța în timp ce copiii se jucau la buza apei sau leneveau pe un sezlong picotind la soare. Glifa este un loc de un calm rar intalnit, dupa 5 nopti petrecute aici, am ajuns să recunoastem localnicii și ei ne recunoșteau pe noi, ne salutau frumos dimineața în promenada scurtă spre brutăria de unde luam produse calde și demențial de bune, admiram pescarii ce veneau din larg cu capturi proaspte și le ofereau mereu copiilor câte un suvenir: scoici sau cochilii imense de melci de mare. Plaja este cu pietricele, nu e lată, are doua, trei rânduri de sezlonguri, pe care dimineata le inchiriam contra unei consumații de la bar. După masa, puteai sta oriunde, nimeni nu-ți avea treaba. Masa o luam la taverne, mereu peste proaspăt, mâncare bună, prețuri normale pentru Grecia. O parte a inimii mi-a rămas acolo!
Glifa – Atena 276.9 km
In Atena am poposit trei nopți, dar până să ajungem am făcut o escală la Termopile, locul celebrei bătălii purtate în anul 480 a. Ch. Atunci un grup de 300 de spartani conduși de regele lor Leonidas, au luptat contra perșilor, câtă frunză și iarbă, pentru a-și câștiga libertatea. Acum, aici sunt câteva grupuri statuare, bustul celebrului rege, o reproducere a soldatului spartan și un bust masculin, fară cap, cu aripi, ca de înger. A fost o experiență interesantă, am petrecut aici cca. 30 de minute, am facut câteva fotografii, am citit informațiile oferite de panoul expus la fața locului. Bătălia s-a desfăsurat în defileul dinaintea grupului statuar. Pe soclul statuii lui Leonidas este înscris mesajul: “Vino şi ia-le! ”. Se spune că regele perșilor Xeres le-ar fi cerut spartanilor să predea armele, iar răspunul lor a fost cel consemnat mai sus. Eroismul i-a facut nemuritori! Aceasta a fost un crâmpei din Sparta, un moment inspirațional, atât pentru noi, cât și pentru băieții noștri.
Următoarea oprie a fost Karmenva Vourla, o stațiune cocheta, liniștită, am băut o cafea pe una dintre terase, copii s-au jucat la malul mării înțesate de meduze mari, de culoare violet.
Atena și insula Eghina
Următoarele 3 nopti le-am petrecut in Atena, cu mențiunea că în prima zi am decis să ajungem în insula Eghina, îmi doream mult să fiu pe urmele Sfantului Nectarie. Am pornit dis de dimineată, după ce am luat un mic dejun copios la hotel, spre portul Pireu. Am călătorit cu metroul. In port am mers spre poarta E8, la una dintre agențiile care vindeau bilete pentru ferry spre insula Aeghina, am cumparat bilete dus intors. Am călătorit cu Agios Nektarios, pe ruta Pireu - Aegina, prețul unui bilet fiind de 8 euro pe sens, sau de 15 euro dus-intors pentru adulți și de 5 euro pentru copii. Călătoria a fost de cca. o oră și jumătate. Din port am cumpărat pentru pofticioși două pungulițe cu fistic, contra sumei de 5 euro, una cu fistic sărat, cealaltă cu fistic caramelizat, apoi ne-am îndreptat spre stația de autobuzluat. Orarul este afișat la ghereta de unde am cumpărat bilete. Atât pentru sensul de dus, cât și pentru întoarcere. Am așteptat puțin până a venit autobuzul care ne-a dus peste dealurile pline de arbori de fistic către Catedrala „Sf. Nectarie“. Insula Eghina este cunoscută mai ales ca fiind Insula Sfântului Nectarie, făcătorul de minuni şi vindecătorul de cancer. Aici este o catedrală și casa in care a locuit sfântul. Pentru mine a fost un vis împlinit, un dor ostoit, o experientă unică și intensă. Suntem niște trecători pe valurile acestei vieți, infinit fiind doar Dumnezeu... Arealul este scăldat în soare și flori de roză bouganvilleea, ai impresia ca e raiul pe pământ. Prima oprire a fost la biserica mare, apoi, am urcat pe o alee străjuită de aceleași flori divine, spre locul care adăpostește mormântul Sfântului, loc vecin cu un altul în care se află capul, iar în vecinătate este chilia Sfântului Nectarie, cu obiectele sale personale și multe fotografii. Este un moment unic, pe care cei care poartă credință și nădăjde în suflet îl vot prețui la adevărata lui valoare. Aici turisții sunt primiți într-o cameră luminoasă și serviți cu ceai, cafea și turte dulci. Sunt mai multe magazine cu specific religios, de unde se pot cumpăra tot felul de suveniruri. După circa 2 ore, in care ne-am recules și am vizitat tot ce se putea vizita acolo, am ieșit prin partea din spate a curții si ne-am indreptat spre o altă manăstire, Mănăstirea Sfintei Ecaterina, dar era inchisă, fiind perioada de odihnă, de la orele amiezii. Am mâncat struguri dulci și zemoși de pe marginea drumului și am așteptat la poalele mănăstirii, autobuzul care ne-a dus înapoi în port. Ne-a rămas timp sufiecient pentru a mânca la un restaurant de pe malul mării și pentru a încerca apa cu propriile picioare. E superbă insula Aeghina atât cât am reușit eu să o văd, pitorească, primitoare și chemătoare.
Următoarele două zile le-am alocat plimbărilor de voie prin Atena, care ne-a delectat nu doar cu Acopolele ei milenar, ci și cu celebrele și delicioasele patiserii care o împânzesc și pe care vi le recomand din toată inima dacă sunteti adepții acestor bunătățuri. Am făcut și shopping la Atena, articolele de îmbrăcăminte sunt foarte ieftine, am să o parafrazez pe o doamnă, româncă, pe care am întâlnit-o la hotelul Moka, unde am fost cazați: ”In Atena, decât să-ți speli hainele, mai bine cumperi altele! ” :) Un alt obiectiv extrem de interesant pentru noi a fost schimbarea gărzii de la Palatul Parlamentului, din Piata Syntagma, care se realizează la fiecare oră. Am văzut gărzile, evzonii îmbrăcăți în uniforme tradiționale, foarte groase, cu încălțăminte supradimensionată, cu mers bătut și mișcări simetrice. Procesul durează cca. 20 -25 de minute, cât durează schimbul, apoi până la finalizarea orei respective, soldații rămân nemișcați sub blițul zecilor de turiști care îi privesc cu interes și amuzament. Ne-am plimbat agale pe străzile interzise circulației auto, am ajuns în cartierul și în piața Monastiraki, căscând ochii, fie la câte o ruină, fie la câte o clădire frumoasă, nouă, fie la câte un magazin părăsit acoperit cu graffiti. Per total, Atena este un amestec binevenit de vechi și nou în care ne-am simțit excelent. Mașina, am lăsat-o într-o parcare etajată, păzită, din apropierea hotelului, contra sumei de 6 euro pentru 24 de ore. Traficul este haotic. Preturile la supermarket sunt decente, la restaurant, puțin piperate. Ne-am delectat cu multe produse delicioase de patiserie. În ciuda plimbărilor lungi, m-am ales cu câteva kilograme în timpul acestei escapade.
Atena – Insula Lefkada 379.8 km
Poate pentru unii acest traseu poate părea un tur de forță, dar pentru noi nu a fost așa, a fost un itinerar pe care l-am planificat în amănunt, am fost cu copii, nu a fost obositor, pentru ca la fiecare 3 ore, făceam un popas pentru a ne dezmorți și pentru a ne răcori. Despre insula Lefkada s-a scris intens pe site, nu voi mai relua nimic, menționez doar că mie mi-a plăcut extrem de mult, dar nu aș mai reveni... Soțului i-a plăcut și ar mai reveni...
:) Am fost cazați pentru 7 nopți în Vasiliki Ponti la Studio Sofia, alături de mai multe familii de români, o cazare excelentă, pe care o recomand cu tot dragul.
Lefkada – Vranje – Alba Iulia
Drumul de întoarcere spre casă l-am fragmentat la Vranje, am înnoptat la Prenoćište Kovač, o cazare bună, liniștită, despre care voi reveni.
Aceasta a fost vacanța nostră din vara anului trecut, o vacanță plină cu de toate, am încercat să îmbinăm tot ceea ce ne place fiecăruia dintre noi: edificii istorice, cultură, suflet, apă, soare, mare, pescuit, sete de a cunoaște oameni noi și locuri noi. Costurile nu au fost mici, dar nici exorbitante, oricum crezul meu de vacanță e că nu fac excese, dar nici nu stau cu ochii în portofel. A fost un circuit pe cinste, pe care vi-l recomand cu drag, mai ales dacă sunteti adepții vacanțelor active!
Ps. Va rog să atașați următoarea piesă : https://www.youtube.com/watch?v=2Vv-BfVoq4g
Mulțumesc!
Trimis de sunflower in 15.08.18 21:32:23
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CIRCUITE MULTI-ȚARĂ.
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (sunflower); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@sunflower: Vizita în insula Eghina, la Catedrala Sf. Nectarie a fost și pentru mine ceva deosebit. Era în primul meu circuit în Grecia, un circuit în grup, cu ghid și cu un program prestabilit, pe care cu toții trebuia să-l respectăm. Am fost singura persoană din grup care a dorit să intre în catedrală. Am avut timp suficient doar pentru biserica mare care este cu adevărat impunătoare. Nu am ajuns și la mormântul sau la chilia sfântului. De altfel, atunci, nici nu știam despre ele.
Văzându-mă interesată, din documentația ei, ghida mi-a oferit o cărțulie despre Sfântul Nectarie pe care am citit-o în timpul deplasărilor lungi, cu autocarul.
@sunflower: O vacanță superbă, un traseu lung dar frumos.
Ce de amintiri mi-ai deșteptat!
Larisa am vizitat-o de mai multe ori în anii 1990, când petreceam sejururile pe litoralul bulgăresc pe Riviera Olimpului. Glifa am traversat-o venind din insula Evia și rătăcindu-ne la ieșirea spre autostradă iar atmosfera sa pașnică mi-a plăcut mult. La Kamena Vourla am petrecut un sejur de vis în urmă cu 26 de ani (!) și în 2015, când am fost în Peloponez, ne-am oprit special pentru o scurtă plimbare și o baie - nu erau meduze...
Iar Atena am văzut-o în iunie anul acesta pentru a doua oară, de data aceasta fără grabă - am stat 9 nopți. Voi povesti pe AFA, pentru că merită, și pe nedrept, după părerea mea, pe site au apărut recent recenzii negative.
Felicitări pentru acest tur de forță făcut cu doi copii, în care îmi este deja clar că ai îmbinat în mod fericit vizitele instructive cu odihna la malul mării.
@iulianic: e ceva intr-adevar emotionant! Din păcate nu am cumpărat o astfel de carte, cu un atare ghid, as fi scris un review despre acest loc plin de spiritualitate! Calatorii minunate va doresc, din tot sufletul!
@Carmen Ion: Ma bucur că v-am trezit amintiri frumoase, sunt într-adevăr locuri minunate, iar aceste călătorii în care îmbinăm mai multe preferinte, sunt cele pe care le abordăm când mergem în vacanța de vară undeva cu copiii, pentru că imi doresc mult să cunoască și să aprecieze tot ceea ce este frumos în jurul lor. Va multumesc pentru ecou și va doresc multă sănătate și călătorii de vis!
Felicitări pentru minunata vacanță pe care ați avut-o şi, desigur, pentru organizarea şi planificarea acesteia!
Sunt în asentimentul tău in ceea ce priveşte Glifa, aşa am perceput-o şi eu anul trecut când doar am tranzitat-o luând ferry spre Evia. Rămânându-ne vreo jumătate de oră până la plecarea ferry, ne-am plimbat şi noi un pic prin port şi pe plajă.
Țin minte că, înainte de a ajunge in Glifa, am trecut şi printr-o altă mică localitate, Achilleio, care mi-a plăcut la fel de mult.
Acesta este şi genul nostru de vacanță, combinația între mare, soare, ruine antice, trândăveală la plajă, locuri noi şi oameni noi.
Cu acest articol, mi-ai sădit în suflet un dor nebun de Elada.
Toate cele bune!
@irinad: Da, asa e, Irina, cât ne țin picioarele, să ne bucurăm de tot ce e frumos pe acest pământ! Multumesc pentru vot și ecou! Și mie mi-e dor nebun de Grecia, voi pleca dumincă, de data aceasta avem în plan Salonicul, Insulele Evia și Skiatos, un mic popas tot la Glifa, iar la întoarcere lacul Ohrid. Sper sa fie așa cum de dorim... minunat!
@sunflower: Oho, din nou un minunat proiect de vacanţă la orizont!
Şi eu vă urez să aveţi o vacanţă frumoasă, aşa cum vi-o doriţi!
Foarte frumos! Ce traseu, ce locuri! Mi-a plăcut tare mult excursia voastră, deși cred că a fost destul de obositoare, cu toate opririle. Dar ați văzut locuri speciale, iar dacă v-ați simțit bine este cel mai important!
De aceea vă doresc și acum pentru concediul ce va să vină zile frumoase și vacanță pe placul vostru!
Glifa mi-a plăcut și mie tare mult, în 2015, am ajuns cu ferry acolo din insula Skiathos. Sigur că nu am stat prea mult, dar ce am văzut mi s-a părut idilic, exact cum îmi place și mie, mic, pitoresc, liniștit!
Ce periplu frumos ati avut! Atat de multe locuri minunate intr-o singura deplasare te incarca cu energie sa-ti tina un an intreg.
Locuri frumoase ce trezesc amintiri, Atena cu Acropole si Plaka, Egina cu Sf. Nectarie, Termopile cu eroii spartani...
La mormantul Sf. Nectarie exista si o legenda, daca lipesti urechea de piatra mormantului poti auzi pasii sfantului pentru ca se spune ca sfantului continua sa plece pentru a ajuta oamenii. Ca sa auzi pasii trebuie sa crezi!
Felicitari pentru traseul ales si nu numai!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2024 Traversare prin munti Serbia - Bosnia Hertegovina - Croatia — scris în 27.05.24 de Opelantara din FOCşANI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Circuit Bosnia Albania — 7 zile cu autocarul — scris în 07.11.23 de Yolanda din PITESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Călătoria spre cele trei mări (II) — scris în 09.08.18 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Călătoria spre cele trei mări (I) — scris în 09.08.18 de ungureanica din REșIțA - RECOMANDĂ
- Aug.2017 If It's Tuesday, This Must Be Belgium! (in traducere Daca e Duminica, este Albania!) — scris în 27.09.17 de titus29 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 De ce o vacanță în Macedonia și Albania... — scris în 27.09.17 de marnicpop din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Jurnal de calatorie în fosta Iugoslavie (I) — scris în 07.09.17 de SN din BUCUREşTI - RECOMANDĂ