Amsterdam - un oraș frumos în felul său

TIPĂREȘTE

In perioada 13-18 iulie 2012 am făcut o excursie cu soția în acest frumos oraș, având experiența unei excursii din luna anterioară, dar în altă companie. Dacă am mers și a 2-a oară în acest oraș, înseamnă că este cu adevărat frumos. De altfel, fotografiile pe care le voi posta, susțin neândoielnic că Amsterdamul trebuie vizitat. Se impune precizarea că fotografiile pe care le voi posta, unele sunt din luna anterioară.

Transportul dus-întors s-a făcut cu un avion Boeing 737 al Companiei Aeriene Olandeze KLM și biletele pentru 2 persoane au costat 472 euro. Din cele 5 zile, una am rezervat-o vizitării orașului Haga (Den Haag, cum se spune în Olanda) și despre care voi scrie separat un review. Și acum cîteva detalii despre excursie.

A) Condiții de cazare.

Am ales hotelul Casa 400 de 3 stele care are adresa Eereste Ringdijstraat - 4 Oost Watergraafsmeer. Rezervarea camerei am făcut-o on-line și a costat 448 euro pentru 5 nopți, fără mic dejun. Era un hotel de curând costruit, avea 5 etaje cu 520 camere.

Suprafața camerei era suficient de mare, treceam ușor unul pe lângă celălalt, fereastra era mare, cât lungimea peretelui. Blatul de la fereastră era lat de cca. 80 cm. pe toată lungimea ferestrei și putea fi folosit și ca masă.

elevizorul era cu ecran mare, aer condiționat, telefon, minibar.

Iluminarea naturală cât și electrică erau bune. Baia spațioasă, cu cadă și duș și cosmetice de calitate. Paturi bune cu cearcafuri imaculate. Intrarea în cameră era cu cartelă magnetică.

Am fost mulțumiți de confort. M-am cazat de 2 ori la acest hotel și chiar la aceiași cameră.

B) Serviciile generale ale unității.

La recepție erau fete foarte tinere și amabile. In holul hotelului, care era foarte mare, am folosit internetul acestuia pentru documentarea excursiei ce urma să o facem la Haga iar fetele de la recepție, cu multă bunăvoință s-au oferit să copieze la xerox ce am ales noi pe internet. Ne-a mai plăcut că aveau și cameră pentru bagaje. In ultima zi, noi aveam avion seara la ora 20,10 și la predarea camerei ne-a primit bagajele până la ora 17 când le-am luat.

C) Despre bucătărie, etc. nu sunt în măsură să mă pronunț. În cele 5 zile am mâncat în oraș.

D) Cadru natural, amplasament, distracție, etc.

Hotelul este într-o zonă urbanizată și la cca. 300 metri de stația de metrou Amstel. Acolo, metrourile mai circulă și la suprafață și chiar pe linie suspendată. Transportul în comun este foarte bine pus la punct.

Se poate cumpăra card de călătorie de 1,3, 4 zile sau mai mult. Un card pentru 4 zile a costat 20,50 euro.

N. B. pentru cei care merg acolo. La urcarea în tramvai, cardul se trece prin fața unui aparat galben, atât la urcare cât și la coborîre. Cine uită să facă treaba aceasta la coborâre, cardul devine invalid și trebuie să meargă cu el la Central Station (Gara Centrală) pentru actualizare.

La metrou este ca și la București. Controalele sunt dese pe mijloacele de transport public și sunt făcute de o echipă formată din 3 persoane, din care una este femeie, toți în uniforme. Am fost până acum în 18 orașe mari din Europa, din care 9 capitale, dar nicăieri nu am întâlniit așa aceva. Controlorii au la centură spray iritant și cătușe. Ca să fiu crezut, am luat imagini video, desigur discret. La acea oră în stația de metrou Amstel erau foarte puțini călători. M-am depărtat cca. 20 metri, m-am întors cu spatele la ei și cu camera video am făcut o panaromare iar când am ajuns în dreptul unuia dintre ei, am lucrat cu zoomul și am luat aceste detalii.

Să vă Spun o întâmplare care merită povestită. Și în Amsterdam sunt hoți de buzunare. Cand s-a terminat cardul de 4 zile și mai aveam o zi de stat acolo, în stația de metrou Amstel era un automat de cumpărat card de călătorie. Nu știam să dau comenzile la aparat și am rugat un domn din echipa de controlori să mă ajunte. A fost amabil și chiar mai mult de cît atât. Să vedeți ce a urmat.

După ce i-am spus și el a dat comenzile necesare, pe un ecran al aparatuluia apărut suma de bani care trebuia introdusă în acel aparat. Bancnotele de 20,10 și 5 euro le țineam la un loc. Le-am scos din buzunar și am introdus în aparat suma necesară.

După ce am primit din aparat cardul, controlorul mi-a tras toți banii din mână. Mi-am dat seama că nu era rău-intenționat. Acesta a separat valoric bancnotele și pe cele de 20 euro mi le-a dat sus, în dreptul buzunarului interior de la piept și mi-a dat de înțeles că acolo este bine să le păstrez, apoi cele de 10 euro într-un buzunar de la pantaloni, iar cele de 5 euro în alt buzunar. Gestul a fost frumos, semnificativ și cu subînțeles. Am zâmbit amândoi și eu i-am multumit.

E) Distracție, relaxare, etc.

Pe mine Amsterdamul m-a încântat. Clădirile sunt vechi dar foarte bine Întreținute. Fațadele lor au o arhitectură pe care numai acolo am întîlnit-o și arată foarte bine.

Am mai aflat de pe acest sit că Amsterdamului i se mai spune și Veneția Nordului pentru canalele de apă navigabile pe care le au. De pe internet am aflat că lungimea totală a canalelor din Amsterdam este aproximativ egală cu distanța București-Iași.

Ca să vezi bine orașul, neapărat faci o plimbare cu vaporașul pe canale. Plimbarea durează cca. 90 de minute și costă 18 euro. Am destule fotografii din acest tur pe apă. Pe vaporaș era ghid audio (limba engleză) dar mai completa și căpitanul vasului care, desigur, la coborâre turiștii îl recompensau și merita.

În Amstedam nu ai cum să te plictisești. Are viață de zi și viață de noapte. Se poate servi cafea ori cafea îmbunătățită cu puțin drog ușor. Pot fi deosebite după firma cafenelei. Acolo unde scrie cafe-shoop găsești cafea îmbunătățită. Noi nu am încercat.

Sunt multe obiective turistice de vizitat și nu ajung 5 zile. Eu am să mă refer câte puțin la cele la care am fost.

Prima dată am mers în Piața Dam unde este Palatul Regal, care este mai mult nelocuit, regina Beatricx de atunci locuina la Haga. Piața Dam are forma unui dreptunghi, aproximativ cât un teren de fotbal. Stând cu fața la palat, în partea stânga este Muzeul Madame Tussauds (23 euro intrarea), în partea dreaptă este o biserică și în spate Monumentul Național. In zona acestei piețe sunt restaurante argentiniene unde am servit masa de mai multe ori având mâncare bună și deloc scumpă.

In muzeele Van Gogh și Casa Anne Frank nu am intrat deoarece erau un rând mare de persoane care așteptau să intre.

Am vizitat Muzeul lalalelor și Piața de lalele care sunt în altă parte, am adus și acasă bulbi pentru cineva.

Am fost la Muzeul berii Haineken (locul de naștere al acestei mărci). Acum acolo se mai fabrică experimental, pentru turiști și în prețul biletului intră și 2-3 pahare cu bere. Este bine să îl vizitezi după-amiaza, cănd ești mâncat, dimineața nu merge berea. Au și un magazin de souveniruri de unde am cumpărat, servete de masă, pahare pe care scrie atunci, la cerere, ce dorești.

Mergeți și la Muzeul Diamantelor. Este atât muzeu (este bine ca doamnele să rămână afară) dar și un atelier unde se șlefuiesc diamantele. Foarte interesant.

Neapărat vizitați Parcul Vondel. Nu ne-a plăcut Piața Albert Cuyp. Nu ar trebui inclusă pe lista obiectivelor turistice. Postez o fotografie cu ea.

Am încercat brânza olandeză care este foarte bună și merge bine la un vin roșu. Am adus și acasă, dar puțină, deh, știți cum este cu kilogramele la bagajul de cală la avion.

Am fost și în Cartierul (Districtul) Roșu sau Felinarele roșii. Rectific, nu am fost, doar am trecut pe acolo și am mers cu capul sus și privirea înainte. Recunosc că din când în când mai trăgeam și eu „cu coada ochiului” (eram cu soția) și vă mai spun ceva. Ce-i frumos, place și lui Dumnezeu. (rog pe Webmaster să treacă cu vederea aceste rânduri). In vitrine era așa cum auzisem (nu dezvolt).

Inainte să închei, scriu câteva cuvinte despre aeroportul Schipol. Este uriaș. Cu siguranță are peste 100 de porți. Noi la întoarcere aveam îmbarcarea la poarta D-54 și când am luat tichetul de îmbarcare, electronic sus undeva scria că drumul până acolo durează 22 minte.

Zona liberă este mare, cu tot felul de magazine. Se cunoaște că în bagajul der mână sunt restricții la sticle cu lichide. Dar din zona liberă se poate cumpăra o sticlă de băutură dar prezinți tichetul de îmbarcare. Produsul cumpărat este ambalat într-un plastic transparent și înăuntru este o hârtie pe care sunt scrise mai multe date (numele, numărul zborului, destinația, etc.) Cu acest produs astfel ambalat poți trece prin ultimul control. Am cumpărat și noi o sticlă, pentru zile mai deosebite.

In aeroport nu se fumează dar în zona liberă este un bar și tot acolo o cameră pentru fumători. Camera are cca. 5 x 5 metri pătrați. Sus, are un geam mic deschis. In viața mea nu am întâlnit atâta densitate de fum de țigară. Erau cca. 15 fumători și eu al 16-lea. Si în avion îmi miroseau hainele.

Vremea a fost mai mult ploioasă. Cred că olandezii nu au simțit acolo ce înseamnă canicula noastră, acum în București.

Trebuie să închei că și așa am scris mult și totuși puțin din câte ar fi de spus, dar mai bine mergeți voi acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 2147 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI