Drumul cu avionul spre Antalya din Suceava, aproape la fel de lung cât până în Thailanda

TIPĂREȘTE

Salutare dragilor!

Deși e frumos să vezi și insule tropicale, totuși,   la un moment dat, te saturi de zborurile lungi cu escale și oboseala aferentă!

Era 3 iunie, tocmai ne întorsesem de două săptămâni dintr-o destinație exotică,   cu un zbor cu peripeții.

Brusc mi s-a făcut dor să-l ascult pe Yusuf Güney, un cântăreț turc.

Și de aici a pornit totul! Am ascultat muzică turcească,   după care dorul de Turcia, unde nu mai fusesem de 2 ani, a izbucnit ca un incendiu, pârjolindu-mi sufletul!

Și ce puteam face intr-o astfel de situație,   decât să mă uit pe AFA travel la oferte cu plecare din Suceava? Răsfoind câteva pagini am găsit o ofertă la un hotel din Belek, care mi s-a părut foarte bună.

Nu am mai stat pe gânduri și împreună cu soțul ne-am decis să plecăm în Turcia cu avionul din Suceava.

Astfel,   ne-am prezentat pe data de 7 iunie, la ora 15.00 în aeroportul din Salcea, Suceava,   plecarea fiind programată pentru 17.35.

După formalitățile de check-in și după ce am trecut de controlul pașapoartelor (Turcia nefiind în spațiul Schengen) am coborât un nivel în sala aferentă porții de imbarcare. Inainte de a coborâ, pe tabel ne arată că zborul este on time.

În sala de așteptare,   nu eram prea mulți,   câteva familii de români și restul de ucraineni din Cernăuți.

Spre marea noastră dezamăgire, aeroportul nu ne oferea Wifi,   astfel că a trebuit să folosim cartela sim, ca să ne informăm bineînțeles,   că așa ne place, despre starea avionului nostru, cam pe unde se află.

Era în jurul orei 16.30, trebuia să zburăm cu un Boeing 737 - 800, YR  al companiei Tarom.

În sala de așteptare eram tot foarte puțini,   nici 10% din capacitatea avionului.

Erau două panouri, care ar fi trebuit să ne arate zborurile,   dar nu funcționa nici unul.

'Hai să ne uităm pe Flight radar', i-am zis soțului,   să vedem unde e avionul nostru.

Am urmărit indicativul de zbor, avionul nicăieri!

Nici în România,   nici în Antalya,   nici la vecinii noștri de graniță!

Tot căutând s-a făcut ora 17.00, apoi 17.15 și nimeni nu ne spunea nimic.

Pe cine să întrebăm?

La un ghișeu aproape de noi era o doamnă grănicer,   o întrebăm pe ea dacă știe ceva.

Ne spune că avionul ar fi tocmai în Dalaman și are întârziere, dar politica aeroportului este să nu anunțe (!!!???!!!).

Începem să purtăm o conversație furtunoasă pe Whatsapp cu reprezentanta tour-operatorului de la Suceava, care ne răspunde destul de greu... până la urmă, ne spune că avionul se află tocmai în Dalaman și are întârziere 3 ore, din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

În jurul orei 18.05, ni se aduce la cunoștință oficial întârzierea, după care, la 18.35, că din cauza unei furtuni pe zona Antalya,   avionul care a plecat de la Craiova  a trebuit să aterizeze în Dalaman.

Deci mai aveam de așteptat mult și bine!

Nici nu credeam varianta cu furtuna, totuși când am ajuns în cele din urmă în Antalya,   am aflat că știrea era adevărată. Fusese furtună!

Între timp sala de așteptare s-a umplut de oameni.

Noi urmăream pe Flight radar situația avionului,   care după vreo oră de așteptare la sol, a plecat din Dalaman și a aterizat în Antalya,   iar de aici a plecat spre Suceava la ora 19.00 și a aterizat în aeroportul Salcea, la ora 21.23.

Cât timp am așteptat, în urma insistențelor noastre, ni s-a promis că vom primi câte un sandviș și un suc, dar până la urmă, doi reprezentanți ai tour-operatorului ne-au dat câte o sticlă de apă de jumătate și un pachet de Bake Rolls 7 Days (cel mai mic din gamă...).

În sfârșit,   am reușit să ne urcăm în avion în jurul orei 22.00.

După ce decolează,    comandantul  ne urează bun venit la bordul aeronavei Companiei Tarom și ne anunță că până la București,   vom face un drum de circa 50 de minute,   iar acolo vom face o escală de 40 de minute, pentru înlocuirea echipajului de zbor și alimentarea avionului cu combustibil,   după care vom pleca spre Antalya.

Ei bine, cu tot cu escală și orele în plus,   am aterizat în Antalya în jurul orei 01.45 și după ce ne-am luat bagajele și ni s-a făcut transferul spre Belek,   cu tot cu opririle de pe traseu pentru ceilalți turiști,   am ajuns la hotelul nostru, care era și ultimul de pe listă,   în jurul orei 03.00, iar în cameră am ajuns în jurul orei 04.00 dimineața! Deci, socotind timpul de când am ajuns în aeroport in Suceava și până am ajuns în camera de la hotelul din Belek,   a rezultat undeva în jur de 12,13 ore, exact cât zbori cu avionul din București până în Pukhet, Thailanda,   sau cât ai face din Amsterdam până la Rio de Janeiro!

Pe data de 14 iunie, la întoarcere,   când am ajuns în aeroportul din Antalya în jurul orei 13.00,   pe tabela de afișare a zborurilor, ni s-a arătat că zborul nostru spre Suceava, deja avea o oră întârziere.

Așa că în loc de 15.40, am urcat în avion la ora 17.00 și am fost anunțați că trebuie să mai așteptăm pe pistă,   în avion, încă vreo 40 de minute, intr-ucat în fața noastră mai erau 12 avioane înscrise spre decolare.

Intr-un sfârșit,   am decolat și am aterizat în Suceava în jurul orei 20.00. Pe ambele segmente de zbor, la bord nu am primit nimic, nici măcar o sticlă  de apă, a fost doar chatering contra cost.

A mai durat circa 40 de minute până ne-am luat bagajele.

Cam asta a fost experiență noastră de drum spre Antalya!

Inițial ne-am gândit că plecarea din Suceava,   față de cele din București,   va fi o binecuvântare,   o relaxare!

Dar s-a dovedit a fi un coșmar!

Nici nu știu pe viitor de unde să mai plec!

O fi poate vreun semn că trebuie să mai stau și pe acasă? Cine știe?  

Vacanțe frumoase vă doresc,   cu drumuri ușoare și fără întârzieri!

---

VIZUALIZĂRI: 960 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI