[Sandra's Apartament] Doamne, ce chilipir!

TIPĂREȘTE

Am avut noroc cu carul...

Despre peripețiile ajungerii la Perugia v-am povestit în reviewul de deschidere al ”serialului” Umbria vezi impresii. Bref, din cauza anulării zborului direct, am fost nevoiți să ”optăm” pentru o cursă spre Roma, de unde ne-am deplasat cu trenul. Iar schimbarea datelor călătoriei (decalate cu numai 3 zile, totuși) a dus la o creștere bruscă de 80 euro la apartamentul pe care îl rezervasem pe site-ul booking.

385 euro pentru 7 nopți mi s-a părut prea mult, așa că am renunțat la prima alegere, deși cu părere de rău, căci poziția era excelentă, imediat lângă gara Fontivegge, de unde ne-am fi putut deplasa cu ușurință spre centrul istoric al Perugiei, dar și către celelalte locuri unde intenționam să ajungem.

Obișnuită cum sunt să rezerv cazările cu mult înainte, am intrat oarecum în panică: până la data zborului aveam la dispoziție mai puțin de două luni iar bookingul nu mă ajuta. Așa cum știți probabil mulți din voi, acest site e focusat cu precădere pe hoteluri, ori noi ne doream o variantă cu self-catering pentru a ne încadra în buget.

Așa încât m-am orientat spre alte site-uri, și anume unele specializate în apartamente în regim hotelier. Am consultat mai întâi mai vechii ”amici” britanici homeaway.co.uk și holidaylettings.co.uk, la care apelasem cu succes de mai multe ori în trecut (de pildă pentru Lisabona, Sevilla, Florența, Siracusa, Radicofani, Sète), însă căutările nu au dat rezultatele scontate - prețurile erau prea mari pentru noi. Și atunci mi-am adus aminte că citisem despre Airbnb, o companie americană care intermediază servicii de lodging pe termen scurt între proprietarii particulari de apartamente, cabane, vile, castele =)) etc. și doritorii să le închirieze.

M-am logat, mi-am făcut cont și am purces la cercetări. Și bingo!

Alesul a fost Sandraʼs Apartament - două camere, baie, bucătărie, balcon.

De ce susțin că am dat lovitura? Pentru că prețul total pentru 7 nopți, inclusiv service fee (comisionul perceput de Airbnb) și cleaning fee (taxa de curățenie - numai 10 euro!) a fost de 223 euro, rezultând o medie de sub 32 euro/noapte.

Un adevărat chilipir pentru o țară ca Italia! :))

Văzând prețul afișat pe site, aproape că nu mi-a venit să-mi cred ochilor. Dar m-am liniștit după ce am luat legătura cu viitoarea noastră gazdă.

Francesco

Comunicarea cu Francesco a fost făcută prin mesaje transmise prin intermediul site-ului Airbnb. Înainte de a face rezervarea, l-am chestionat despre distanța față de stația de mimetrou, dotarea bucătăriei și accesul în clădire, specificând că fiind persoane de peste 60 de ani, vrem să evităm urcatul prea multor trepte.

Mi-a răspuns aproape instantaneu și, tușat probabil de detaliul referitor la vârsta noastră înaintată, s-a oferit să vină să ne ia de la gară cu mașina, menționând că e de aceeași vârstă cu noi și e bunic. Evident că am acceptat bucuroasă și, după ce i-am transmis din tren mesaj pe telefon cu ora la care urma să ajungem în Perugia, l-am găsit așteptându-ne pe peron. Mai mult decât atât, ne-a dus la gară și la plecare, așa că n-am fost nevoiți să defilăm prin oraș cu bagajele după noi.

Ceea ce, între noi fie vorba, nu ar fi presupus totuși cine știe ce dificultăți majore, având în vedere distanțele mici dintre domicilul nostru provizoriu și minimetrou, ca și dintre acesta și clădirea gării, precum și faptul că stațiile acestui minunat mijloc de transport public sunt dotate cu ascensoare. Dar când am de ales, eu votez întotdeauna pentru comoditate!

Hei, nu dați cu pietre! Gândiți-vă că veți ajunge și voi la vârsta mea...=))

În rest, relaționarea cu Francesco s-a limitat la primirea și predarea cheilor și la câteva informații cu privire la magazinele din zonă și la stația de metrou din apropiere. Nici nu am avut nevoie de mai mult.

Am optat pentru reținerea de pe card a întregii sume, cu toate că se putea plăti și în două tranșe egale, a doua cu trei săptămâni înainte de prima noapte de cazare, aceasta fiind totodată și perioada în care se putea anula rezervarea gratuit, cu rambursarea avansului.

Minimetroul, pădurea-parc și păsărelele, plus alte alea

Sandraʼs Apartament este situat pe Via Guerriero Guerra nr. 11, la etajul 5 al unui bloc de cărămidă, așa cum sunt toate în acest cartier din partea nouă, sudică a Perugiei. Clădirile au 7-10 etaje și parcări proprii, fie în față pe stradă, fie în garajele subterane. Blocul nostru avea două lifturi ultramoderne.

La 5 minute de mers pe jos se află stația de minimetrou Cortonese (vizibilă din balcon), penultima față de centrul istoric, iar gara Fontivegge se găsește la două stații distanță. În drum se trece pe lângă intrarea într-unul din parcurile mari ale Perugiei - Chico Mendez -, ”săpat” probabil prin pădurea de foioase ce se întinde pe dealuri spre vest până la Lacul Trasimeno. Zic că e o pădure și zău că nu exagerez cu nimic, căci de jur-împrejur, pe aleile dintre blocuri, eram înconjurați de copaci și iarbă.

Parcul e amenajat cu locuri de joacă pentru copii, amănunt căruia i-am dat ”ignore”; în schimb, am observat păsărelele care ciuguleau prin fân și ne încântau cu ciripitul lor în fiecare dimineață. În cartier domnea o liniște desăvârșită iar seara după ora 9 era pustiu pe stradă, de ne era și frică să umblăm. Nu că am fi întârziat oricum cu hălăduielile, mai ales că minimetroul nu circulă decât până la 21:30, dar așa, ca chestie, am remarcat că pe la 11 noaptea se dădea stingerea în cartier...

Aer curat, liniște și ciripit de păsărele - zău, parcă eram la țară, dar cocoțați la etajul 5! :) Nici măcar zgomotul de mașini nu perturba pacea în cartier, căci strada care ducea spre metrou era blocată accesului auto și deci prin zonă nu circulau motorizați decât rezidenții.

Cât privește aprovizionarea, la 4 blocuri mai încolo exista un supermarket COOP, pe care l-am ”vizitat” o singură dată, căci era situat în partea opusă față de stația de metrou și nu în drumul nostru. Am preferat să ne facem cumpărăturile de la COOP-ul de la gară, prin fața căruia treceam oricum zilnic. Vizavi de stația de minimetrou Cortonese se află un McDonaldʼs, un bar-gelaterie și o construcție mare cu mai multe cafenele și localuri tip fast food. Și cam atât - ofertă limitată. :(

Ca acasă

După ce urcam cu liftul și străbăteam palierul larg, lambrisat cu lemn, în apartament se pătrundea direct, fără vestibul, în camera cea mai mare, care servea drept sufragerie și totodată living. Aici mobilierul era format dintr-o masă mare înconjurată de scaune tapițate, un fotoliu, un bufet plin cu servicii de masă, de ceai și cafea, pahare etc. pe care nu le-am folosit, găsind toate cele de trebuință în dulapurile din bucătărie, plus o vitrină și o mică etajeră cu cărți. Televizorul cu ecran LCD era de dimensiuni convenabile și l-am deschis mai mult pentru a vedea prognoza meteo.

O mențiune trebuie să fac cu privire la canapea, care e extensibilă, așa încât apartamentul poate găzdui până la 4 oaspeți.

Din sufragerie se intră în bucătărie. Deși nu foarte mare, aceasta e echipată cu tot ce trebuie: aragaz cu 4 ochiuri, cuptor cu microunde, blat, frigider, dulap în care am găsit suficiente vase și ustensile, plus detergent și burete de vase, sare, zahăr, piper și chiar o sticlă pe trei sferturi plină cu ulei de măsline. Să fie primit! Și a fost. :)

Tot din sufragerie se face în stânga un coridor dotat cu două scrinuri și un cuier, din care se pătrunde în dreapta în baia mare, cu cadă, vas de WC, bideu, chiuvetă, mașină de spălat (nu am folosit-o). Aici am găsit suficiente prosoape albe pufoase, role de hârtie igienică, săpunuri lichide și solide, șampoane și geluri de duș, precum și tot felul de detergenți.

Drept în față era dormitorul, foarte spațios, cu un pat matrimonial aproape imens, cu saltea foarte bună, încadrat de noptiere cu veioze, două scaune, un fotoliu, alt scrin și un șifonier ce ocupa tot peretele încăperii, cu compartiment pentru umerașe (în număr mare) și multe-multe rafturi cu lenjerie de pat, prosoape și cuverturi de rezervă.

În fine, ultimul dar nu cel mai puțin important component al apartamentului a fost balconul, în care se intra din sufragerie. Aici mi-am descărcat pozele pe laptop și tot aici ne-am băut cafeaua dimineața și am mâncat. De dimensiuni nu foarte mari dar suficiente, acesta cuprindea o masă cu două scaune din plastic, un dulăpior cu diverse ustensile pentru curățenie și un uscător de rufe. A, și era să uit (noroc cu poza!), o bicicletă de exerciții stricată.

Ei, ce ziceți, nu-i așa că era ca acasă? :))

La sentimentul acesta de intimitate și familiaritate au contribuit din plin și micile elemente decorative răspândite peste tot: tablouri, vaze, un calendăraș agățat în bucătărie, cănuțe pictate etc. etc. Se vedea clar că apartamentul nu fusese amenajat pentru a fi închiriat, ci a fost locuit permanent de o persoană cu gusturi bune, și aceasta fusese Sandra, mama lui Francesco.

Am apreciat la superlativ curățenia sclipitoare, calitatea finisajelor și a mobilierului, ca și viteza rezonabilă a netului (parola era scrisă pe o bucată de hârtie pe care Francesco mi-a înmânat-o la sosire).

Așadar...

Dacă nu vă interesează să stați ”în buricul târgului” și să bântuiți prin centro storico seara ori să cunoașteți viața de noapte a Perugiei și dacă, pe de altă parte, sunteți dispuși să vă autogospodăriți, atunci Sandraʼs Apartament poate fi o bună opțiune de luat în considerare.

Avantajele sunt multiple: liniște, aer curat și un spațiu generos, dotat cu toate facilitățile necesare asigurării unui confort de mare clasă la un preț cu mult mai mic decât la hotel.

Of, Doamne, și mâine m-aș muta acolo!

⁂

Cu acest review de cazare ne luăm la revedere de la gazda noastră primitoare, capitala Umbriei.

Grazie mille, Perugia! Grazie mille, Francesco! :*

Călătoria noastră prin regiunea cea verde din inima Italiei continuă însă, așa că poftiți în vagoane! Următoarea stație... Știți ceva, nu vă voi dezvălui acum destinația. Va trebui să așteptați viitoarea postare.

Până atunci, să o privim și ascultăm pe frumoasa Monica Bellucci, originară din Umbria, din Città di Castello, interpretând ”Canʼt help falling in love with you”.

Pentru că asta mi s-a întâmplat și mie când am ajuns întâia oară în Italia: m-am îndrăgostit de țara asta! Și de atunci, nici că mi-am revenit...

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1591 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI