GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Fosta mănăstire Tutana – extratereștrii în România?
Plaiurile românești ascund atât de multe locuri superbe, trebuie doar să ai răbdare să le cauți fiindcă ele nu se află chiar la marginea drumurilor principale. De multe ori aceste locuri sunt amplasate în mijlocul unor peisaje naturale deosebite sau, de ce nu, chiar în sânul unor comunități rurale care știu să prețuiască moștenirea trecutului. De câțiva ani citisem despre existența acestui locaș de cult argeșean și despre misterul ce plutește în jurul său, mister amplificat de mass-media de astăzi. Să trecem la prezentarea unei mănăstiri mai puțin cunoscute, dar la fel de prețioasă în salba de ansambluri monahale care au străbătut veacurile până în epoca contemporană – fosta mănăstire Tutana.
Poziționare și acces. Ansamblul fostei mănăstiri este așezat în satul Tutana, comuna Băiculești, județul Argeș, la îmbinarea Gruiurilor Argeșului cu Piemontul Cotmeana, în apropierea râului Argeș. Din DN 7C, mergând spre Curtea de Argeș, în apropierea localității Băiculești se virează stânga peste calea ferată (există atât indicator de localitate cât și cel de monument istoric) și se urmează cursul DJ 704F până în fața lăcașului de cult (6,5 km). Distanțele față de cele mai apropiate orașe sunt: circa 17 km până în Curtea de Argeș și vreo 33 km până în centrul Piteștiului. Locuri de parcare sunt disponibile pe platforma de beton din fața fostei mănăstiri.
Scurte considerații istorice. Începuturile acestei vetre monahale coboară undeva la sfârșitul secolului al XIV-lea și debut de secol al XV-lea, atunci când o mână de sihaștri, probabil veniți de la Cotmeana, s-au așezat în pădurile de pe firul apei Tutanei. Biserica a fost ridicată înainte de anul 1497, data atestării documentare a locașului. Domnul Țării Românești Mihnea al II-lea Turcitul a refăcut biserica, a construit o casă domnească și turnul clopotniță, ispravnic al lucrărilor (un fel de antreprenor modern) fiind banul Mihai, viitorul domn Mihai Viteazul. Pe la 1620 au fost edificate și chiliile, precum și zidul înconjurător de către fiul lui Mihnea Turcitul (după ce Sinan Pașa aruncase în aer o parte din mănăstire în 1595), încheindu-se un ansamblu monastic clasic.
Cutremurele și alte necazuri au generat mai multe restaurări și refaceri; în 1883-1885 edificiul religios este pictat de Costin Petrescu pentru prima dată, pictură restaurată în 1942 și înlocuită total cu o frescă nouă între 1990-2000. Degradarea profundă și problemele structurale au dus la o reparație generală în 1987-1988.
Alexandru Odobescu, însoțit de pictorul Henri Trenk (care realizează aici trei picturi), descrie astfel mănăstirea la 1860: Schitul este bine situate și clădit cu tărie și cu luxul de ornamentație al vechimei.
Cum arată fosta Mănăstire Tutana în 2018?
Am parcurs cei câțiva kilometri printre case frumoase, câteva tradiționale, multe troițe și cruci, un izvor captat la marginea drumului. Șoseaua urcă ușor și fără să ne dăm seama ajungem în fața locașului de cult; parcăm autoturismul și intrăm în curte, poarta fiind descuiată. Deja îmi aruncasem nerăbdător privirea spre biserica roșiatică și fragmentele de zid care sau păstrat împrejurul curții.
Ocolim biserica, pe care o vom admira numai în exterior (era încuiată, bineînțeles) și găsim deasupra ușii icoana de hram: Cuviosul Atanasie de la Athos. Este un sfânt mai puțin cunoscut la noi (ro.orthodoxwiki.org/Atanasie_Athonitul), mai ales ca sfânt protector/patron al unei bisericii, dar Cuviosul Atanasie Atonitul este cel care construiește Mănăstirea Marea Lavră din Muntele Athos, prin unirea mai multor schituri, și stabilește o rânduială monahală sub forma vieții de obște. Sub icoana de hram se află pisania așezată de Mihnea Turcitul la 1582, scrisă în limba slavonă.
Corpul bisericii e zvelt, combinația de zidărie și cărămidă creează o imagine deosebită, ferestre înguste și lungi străpung zidurile edificiului; decorațiunea exterioară e constituită din două registre împărțite de un brâu tip funie împletită, brâu încadrat de șiruri de cărămidă aparentă formând zimți de ferăstrău. Pe absidele laterale se află câte o rozetă de piatră cu model rotund perforat geometric. Un sistem de aerisire-ventilație a zidăriei din partea nordică (canale de cărămidă care comunicau între ele) a fost descoperit în cursul cercetărilor arheologice, sistem care dovedește priceperea meșterilor din epoca medievală.
Din întregul ansamblu mănăstiresc, în afară de biserică, am mai putut vedea doar câteva bucăți de zid pe latura sudică și un fragment mai lung de zid pe latura nordică, măcinat de timp. Un alt element păstrat parțial și care ne-a atras privirea prin masivitate este așa-numitul turn domnesc, de fapt un turn clopotniță din veacul al XVI-lea – posibil și turn de apărare. Se mai poate observa arcada de deasupra solului, posibil gang de acces pe acea vreme, dar și golurile ferestrelor de pe cele patru laturi. Se impun măsuri urgente de conservare deoarece masivul turn nu arată foarte bine.
În căutarea „extratereștrilor” la Mănăstirea Tutana
Incitați de fotografiile postate pe Internet și materialele citite am purces la căutarea cărămizii buclucașe. Pe latura sudică, pe o muchie exterioară, la circa 1,90 m înălțime, descoperim extraterestrul de la Tutana. Un desen schematic, incizat pe cărămida roșie ne pune la încercare imaginația. Pe altă latură se mai află o cărămidă cu semne ciudate incizate pe ea.
Dar să cităm descrierea lui Dan Corneliu Brăneanu din 1993 („Cazul Tutana şi egiptenii în România”, în: Magazinul Parapsihologic, nr. 13/ octombrie-noiembrie 1993), se pare prima apariție în presă a acestui „caz”: Pe cărămida roşie se află incizat – înainte de a fi arsă – un cosmonaut cu o cască dreptunghiulară mare cu vizor, mâini scurte (probabil mecanice), costum cu fermoar circular, cizme şi un aparat de zbor individual amplasat între picioare. Deasupra căştii apar nişte semne, probabil un tip de scriere şi triunghiuri mici alăturate, ca dinţii unui fierăstrău. Alte interpretări nu se pot da acestui desen. Acum după ați citit descrierea, priviți desenul de pe cărămidă – parcă începeți să vedeți un cosmonaut/extraterestru?
Cert este faptul că semnele incizate au fost realizate înainte de arderea cărămizii, „în crud”. Vechimea cărămizii dar și poziționarea originală nu se pot stabili însă cu precizie, biserica trecând prin multe transformări și restaurări. Și în plus, un grup de studenți zeloși au încercat cu dalta și ciocanul să scoată cărămida din zid, deteriorând o parte din desen. O analiză interesantă, dar și fotografii sugestive găsiți în următorul articol: terramirabilis.ro/2017/10 ... rimis-derizoriu. Mi se pare că explicația sugerată în acest material ar putea fi soluția desenului: cărămida ”cu extraterestru” de la Tutana este o reprezentare schematică și naivă a ansamblului monahal. Pare mai aproape de adevăr, nu?
Concluzii. Am descoperit o zonă naturală frumoasă, ruine pitorești, o biserică istorică restaurată și un mister pe jumătate rezolvat. Nu ezitați să vă abateți 30 de minute pe la fosta Mănăstire Tutana dacă vă aflați în apropiere, peisajul e drăguț, istoria e fascinantă.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 29.11.18 09:32:29
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CURTEA DE ARGEŞ.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Interesantă recomandarea
Mutat în rubrica "Alte biserici, mănăstiri, CURTEA DE ARGEŞ" (nou-creată pe sait)
@tata123: Încă un articol despre un loc inedit, prea puțin cunoscut de lume. Interesantă povestea mănăstirii, ca și cea despre extratereștri. Înclin spre cea de-a doua explicație a desenului de pe cărămidă, parcă este mai plauzibilă. Oricum articolul este o invitație spre vizitarea locurilor descrise aici.
Felicitări pentru articol!
Un superbonus, adunat vot cu vot, pentru o frumoasă mănăstire prezentată cu mult talent și documentație pe măsură.
Fotografiile sunt grăitoare, iar colțul cu extraterestrul, o adevărată surpriză.
Un bunic era din zonă, dar habar n-aveam de mănăstirea asta, nici de desenul cu pricina. Și e destul de la îndemînă, o poți vizita ușor în cadrul unei excursii.
Autorii de articole din astea parapsihologice, paraistorice, ozenistice etc. au suspect de ferme certitudini. Mă amuză sentința cum că „altă interpetare nu se poate da desenului”.
Pare să fie într-adevăr schița mănăstirii. Poate avea chiar scopuri practice, cine știe, o fi mîzgălit-o clientul în discuția cu arhitectul, ca să-i arate cam ce-și dorește
@all: Mulțumesc pentru ecouri și aprecieri. Fosta mănăstire Tutana, actualmente biserică de mir, este unul din acele locuri încărcate de istorie, dar cumva ferite de invazia vizitatorilor. Doar promovarea misterului „extraterestrului” după anii 2000 mai ales, a dus la o cunoaștere ceva mai largă a așezământului religios argeșean.
Povestea atrage, adevărul e încă învăluit în ceață, cele câteva ipoteze coexistă. Zona geografică înconjurătoare e pitorească și mai ascunde câteva obiective interesante.
Numai bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2018 Biserica Domnească și Biserica Olari – valori culturale în Curtea de Argeș — scris în 07.12.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Mănăstirea Văleni – o fărâmă de spiritualitate într-un colț tradițional — scris în 14.12.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ