ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 31.07.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUL-2018
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Biserica Sf. Nicolae - Mironești, ctitorie domnească

TIPĂREȘTE URM de aici

Din ciclul "Biserici care plâng"

În comuna Goștinari din județul Giurgiu - comună din care face parte și satul Mironești - în afară de ansamblul conacului "Ștefan Bellu" (sec. XVIII, refăcut în 1818) pe care tocmai l-am vizitat în satul Goștinari, mai există alte două monumente de arhitectură de interes național - biserica "Sfântul Nicolae" (1669) și ruinele curții lui Radu Șerban datând de la începutul sec. XVII. Acestea, ca și crucea de piatră din sec. XVII - clasificată ca monument istoric memorial sau funerar de interes național - se află în satul Mironești.

Pentru că de la Goștinari și până la Mironești nu sunt decât vreo 10 km, înainte de a ne întoarce la București, am decis să ne abatem și la Mironești pentru a vizita obiectivele menționate. După un drum alfaltat, dar plin de gropi, prin câmpuri și codri verzi, traversând Argeșul și Neajlovul, am ajuns în Mironești. Turla bisericii zărită încă de departe, ne-a anunțat că am ajuns la locul căutat.

Era duminică, slujba se terminase, iar credincioșii se întorseseră la casele lor. Am găsit sfântul lăcaș încă deschis, în afara preotului și a cântărețului - un tânăr student la teologie - nemaiaflându-se nimeni în curte sau în biserică. Tânărul student ne-a ieșit în întâmpinare, ne-a permis să fotografiem în interior, apoi ne-a prezentat istoricul lăcașului, dar și al satului încă de la începuturile sale.

Despre Biserica Sf. Nicolae

Biserica Sf. Nicolae din Mironești, declarată monument istoric și de arhitectură religioasă de categoria A, este considerată unul dintre puținele monumente medievale din Câmpia româna care mai păstrează arhitectura originală. Este amplasată chiar lângă șosea, zidurile sale pătate de intemperii și de trecerea vremii fiind observate de orice trecător.

Dintr-o însemnare făcută pe o Evanghelie de Neagoe, marele ban al Craiovei, Evanghelie care în prezent se află la Sfântul Munte Athos, se înțelge că: "Această carte numită Sfânta Tetraevenghelie a cumpărat-o jupân Neagoe, mare ban al Craiovei și jupânița Anca și au așezat-o în hramul Sfântului Arhiereu și făcătorului de minuni părintelui nostru Nicolae din satul Coiani (…) în zilele binecinstitorului de Hristos iubitorul nostru Domn, Io Petru Voievod, fiul preabunului, Io Mircea Voievod, în anul 7071 (1563), luna Ghenarie, 11 zile."

Deducem că la 11 ianuarie 1563, în satul numit pe atunci Coiani, exista o biserică ce purta hramul Sf. Nicolae.

Biserica pe care o vedem astăzi este o ctitorie a doamnei Ilinca, fiica domnitorului Radu Șerban și soția lui Constantin Cantacuzino. Pisania bisericii menționează că sfântul lăcaș a fost înălțat în locul celui vechi, ruinat, și că lucrările de construcție au durat numai patru luni: "Această sfântă și dumnezeiască biserică care se vede zidită din temelie, este făcută de Doamna Ilinca, fata răposatului bătrân Io Șerban Basarab Voievod, împreună cu ai săi feciori: Constantin vel stolnic, Mihai vel spătar, Matei vel aga, Iordache vel cămăraș, pentru că cea bătrână care mai înainte era făcută de tatăl Doamnei Ilinca, ce este mai sus zis bătrânul Io Șerban Basarab Voievod, moșul acestor coconi de aici, rău crăpându-se zidirea aceasta dintâi făcută, cealaltă de iznoavă începându-o au și săvârșit, cu ajutorul Sfântului Nicolae, (…). Și a început a se lucra la mai 3 și s-a sfârșit la septembrie, ziua 18, leat 7177 - 1669."

Din punct de vedere arhitectural, Biserica Sf. Nicolae din Mironești este considerată ca ieșită din comun relativ la tipologia arhitecturii bisericești din Muntenia secolului XVII. Iniţial biserica a fost paraclis al curții boierești din care - la foarte mică distanță - se mai păstrează astăzi doar fragmente de ziduri ruinate.

Biserica, fără abside laterale, are o singură clopotniță amplasată deasupra pronaosului. Pridvorul deschis are latura nordică zidită. Deasupra intrării se află pisania în chirilică, textul încadrând ancadramentul frumos decupat al ușii. Interiorul are împărțirea clasică - pronaos, naos și altar. Doi stâlpi robuști separă pronaosul de naos, iar lângă ferestrele înguste, alungite, se poate observa grosimea de aproape 1 metru a zidurilor. Absida altarului - circulară la interior şi poligonală la exterior - este precedată de catapeteasma din piatră, bogat ornamentată cu pictură, unică în Țara Românească. Cele două șiruri de picturi înfățișând chipuri de sfinți și scene biblice sunt completate de motive cu frunze, flori și vrejuri de viță de vie cu struguri în frumoase aranjamente. Icoanele împărătești sunt de asemenea încadrate de chenare pictate cu motive florale.

Toți pereții interiori sunt pictați, păstrând încă pictura originală. Din păcate, datorită străvechiului obicei de a se aprinde lumânări în biserică, precum și faptului că din 1927 nu s-a mai făcut nici o restaurare, frescele sunt toate înnegrite de fum. Pe anumite porțiuni s-a mai încercat curățarea pereților, dar - în mare - totul este întunecat.

Nu știu când a fost transformată parohia Mironești în schit de maici și nici nu-mi amintesc să fi menționat ceva tânărul nostru ghid în legătură cu acest aspect. Citisem că la Mironești există un schit cu viață monahală de obște, care funcționează sub oblăduirea Mănăstirii Comana și că se intenționează restaurarea integrală a bisericii, precum și construirea unei case monahale, dar nu am văzut acolo nici o măicuță și nici vreo lucrare de construcție sau de restaurare în derulare.

După ce ne-a arătat vechile cruci de mormânt aflate acum în curtea bisericii, precum și crucea de piatră din sec. XVII - cea pusă de Doamna Ilinca la începutul lucrărilor de construcție a actualei biserici, ghidul nostru ne-a dus și la ruinele conacului domnesc acum năpădite de buruieni înalte. De acolo se deschide panorama întregii văi a Argeșului până dincolo, în satul Goștinari de unde tocmai veniserăm. Vărsarea Sabarului în Argeș, precum și ruinele semețe ale clopotniței și ale bisericii lui Ștefan Bellu se văd foarte bine din înălțimea dealului de la Mironești.

Despre conacul postelnicului Constantin Cantacuzino

La Mironești încă se mai pot vedea ruinele conacului postelnicului Constantin Cantacuzino, ginerele voievodului Radu Șerban. În anul 2012, primăria comunei Goștinari a înconjurat ruinele curții domnești cu un gard, a scris simplu pe plasa de sârmă "Monument istoric", iar dincolo de îngrăditură a montat un mic panou informativ. Acum, pe terasa înaltă a râului Argeș, din vechea curte a postelnicului Constantin Cantacuzino se mai păstrează doar resturi de ziduri, mai lesne de văzut iarna sau primăvara devreme, când vegetația nu acoperă totul.

Demnă de amintit este descrierea ansamblului de la Mironești făcută de Paul de Alep în 1647. După ce vizitase Mănăstirea Comana, pe drumul de întoarcere la București - neobositul călător căruia îi datorăm multe informații privind vechile lăcașuri sfinte românești - poposește și la Coiani: "Spre seară am plecat, și întorcându-ne pe drumul pe care veniserăm, am ajuns pe întuneric într-un sat stăpânit de marele postelnic Constantin, așezat pe un loc ridicat ce domină râul Argeș și numit Coiani, unde acesta are un mare palat după felul palatelor de la Constantinopol. Este într-adevar ceva vrednic de admirat în arhitectura celor două clădiri principale așezate una în fața celeilalte și care nu se deosebesc câtuși de puțin una de alta, cu cupolele lor și sunt zugrăvite în întregime spre a imita liniile vălurite ale marmurei colorate. În vârful fiecărei cupole încununându-o este un cerc, întocmai ca o bucată solidă din porfir foarte tare, și restelul este făcut în diferite fețe, asemenea cu cel al marmurei. Lemnăria este de o frumusețe rară și firidele și ferestrele sunt minunate. Înlăuntrul incintei este o biserică mare cu hramul Sf. Nicolae."

Despre satul Mironești

Cercetătorilor le este foarte greu să stabilească perioada în care a apărut și s-a consolidat această așezare de pe malul drept al râului Argeș. Condițiile naturale fiind favorabile viețuirii umane, se presupune că așezarea a apărut din cele mai îndepărtate timpuri. Din perioada târzie a Evului Mediu au ajuns până la noi și documente scrise care dovedesc existența și continuitatea pe aceeași vatră a satului Coiani, din 1926 denumit Mironești.

Coiani a fost reședința stolnicului Constantin Cantacuzino. Prima atestare documentară a satului datează din vremea domnitorului Radu Paisie. Într-un hrisov de danie datat 20 martie 1542, acesta menționează pentru prima oară numele așezării: "Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod (…) dă domnia mea această poruncă cinstitului dregător lui jupân Detco, mare armaș, ca să-i fie seliștea numită Nedeia mare cu tot hotarul și bălțile (...) Pentru că această seliște și de asemenea și bălțile au fost domnești și ale domniei mele iar cinstitul dregător al domniei mele jupân Detco armaș, le-a căpătat cu dreapta și credincioasa slujbă de la domnia mea (...). Scris în Coiani. Luna martie, 20 zile în anul 7050 (1542). Io, Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn."

Până la ora actuală, acesta este cel mai vechi document scris, descoperit, în care apare numele Coiani, nume pe care satul îl va purta până în 1926 când se va schimba în Mironești, după numele boierului Mironescu cel care stăpânea pe atunci majoritatea pamânturilor satului.

Citite din diverse documentații, aflate de la moșii și strămoșii lui - oameni care au trăit în sat - tânărul student la teologie (el însuși locuitor al satului) ne-a povestit foarte multe. Părea că-i face plăcere să ne vorbească, să ne plimbe și să ne arate tot ceea ce ar trebui să vadă un vizitator al satului. Ne-a spus că speră, ca și alți localnici, să se găsească fonduri și să se pună bazele unui serios proiect de reabilitare a bisericii - monument istoric de importanță națională. La plecare, ne-a oferit spre amintire o sticluță cu mir și doi magneți pentru frigider înfățișând monumentul de la Mironești.

Concluzii

Împreună cu soțul meu, împărtășesc ideea că factorii de decizie - atât din sfera religioasă cât și din cea laică - ar trebui să se implice mai mult în salvarea și conservarea monumentului unicat de la Mironești. Consider că nu este suficient a se aștepta doar mila publică, locuitorii satului - tot mai puțini, mai în vârstă și mai lipsiți de mijloace materiale - nu pot asigura fondurile necesare reabilitării unui monument de asemenea importanță pentru cultura și pentru istoria noastră.


[fb]
---
Trimis de iulianic in 31.07.18 20:34:56
Validat / Publicat: 31.07.18 23:42:43
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în COMANA [GR].

VIZUALIZĂRI: 1295 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 Mironești - Biserica Sf. Nicolae. Pridvorul. Latura nordică este zidită.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 24050 PMA (din 25 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

Lucien [01.08.18 08:09:17] »

Foarte frumoase impresii despre un loc interesant și cu o aură de mister (prin sobrietatea bisericii și a arhitecurii acesteia, precum și a ruinelor învecinate). Așa este, iconostasul din piatră este impresionant și poate nu chiar unicat, dar unicat cel puțin prin amploare. Se vede că a fost de la bun început proiectat să fie un zid-iconostas măreț, fără compromisuri. Conul de umbră în care se află această biserică motivează, dar nu justifică, degradarea. Desigur, și curtea domnească, chiar dacă este ruinată, ar merita o vizibilitate mai bună. Aș sugera, când aveți multe fotografii, așa ca acum, să nu respectați neapărat ordinea cronologică, ci ca în primele 20 (cele afișate pe pagina curentă) să le le puneți pe cele mai valoroase.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mihaelavoicu [01.08.18 09:48:17] »

Mulțumesc Iulia, pentru acest review. Este de excepție!

Felicitări! Superbă prezentare a Bisericii din Mironești!!

Stau și mă întreb, cum e posibil ca Patriarhia, Direcția de Patrimoniu și care or mai fi, să nu intervină pentru salvarea acestei bijuterii, care da, plânge. Atâtea biserici noi și mănăstiri apar, atâta bănet se bagă în ele, atâta bănet se strânge în sectorul Turism Monahal, iar astfel de unicate sunt lăsate de izbeliște. Este revoltător! Cel puțin catapeteasma e o ”bijuterie”.

Ești un adevărat ”căutător de comori! ”

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [01.08.18 19:22:42] »

@Lucien: Când fac sumedenie de poze, iar site-ul îmi limitează numărul de imagini pe care le pot atașa unui articol, desigur, selectez cum pot mai bine. Deseori pierd mult timp cu această operațiune conștientă fiind că în final, la postarea lor pe site, îmi va fi mai ușor. Practic adesea alegerea câtorva poze pe care să le pun mai la început neținând cont de cronologie. De astă dată n-am făcut-o. Ai putea să-mi spui care dintre cele 40 de poze ar fi trebuit să fie primele?

Mulțumesc pentru interesul arătat articolului meu!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [01.08.18 20:25:34] »

@mihaelavoicu: Îți mulțumesc! Mă simt copleșită de atâtea calificative la superlativ și – crede-mă – nu le merit. E adevărat că am un respect deosebit pentru trecut, pentru obiective ruinate fie ele biserici, cetăți, conace și ce or mai fi. Când aflu despre ele, încerc să merg să le văd cât mai am ce vedea și scriu apoi despre ele cu mare plăcere, bineînțeles, după o cât de sumară documentare. Am observat însă că nu acest gen de articole se bucură de cea mai mare popularitate sau apreciere pe site. Nici nu cred că face parte din politica site-ului a promova astfel de obiective. Bisericile care plâng vor plânge în continuare vizitate de mine, de tine, de alții ca noi și… atât.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Lucien [01.08.18 20:44:51] »

@iulianic: Toate fotografiile sunt frumoase și, așa este, e greu de apreciat care este mai bună. Ideea pe care n-am reușit s-o redau în comentariul meu anterior este că primele 20 de poze ar trebui să acopere tot conținutul articolului. De exemplu, în cazul de față, am parcurs cele 20 de fotografii și mi-am ”amintit” că mai este de văzut și curtea domnească. Pentru aceasta a trebuit să revin la articol și să dau click pe Nota care mă trimite la celelalte fotografii din acest review, o treabă discutabilă (am mai spus și altădată că probabil majoritatea cititorilor se opresc la aceste prime 20 de fotografii).

”Bisericile care plâng vor plânge în continuare vizitate de mine, de tine, de alții ca noi și… atât. ” - Puțini da buni... și pentru mine acesta este adevăratul turism...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [03.08.18 17:10:29] »

@Lucien: Din curtea domnească de la Mironești nu a mai rămas mare lucru. Doar niște resturi de ziduri care acum, vara, după ploi abundente, sunt acoperite aproape în întregime de buruienile care au crescut peste măsură. Nu m-am putut apropia prea mult pentru a le fotografia. Pentru asta cred că mai bine este de mers iarna sau primăvara înainte ca frunzișul să devină bogat și să acopere totul.

… am mai spus și altădată că probabil majoritatea cititorilor se opresc la aceste prime 20 de fotografii.

Sunt convinsă de asta, așa cum sunt convinsă că sunt "cititori" care nici nu citesc textul în întregime. Dar în legătură cu acest ultim aspect, vreau să-ți spun că am fost plăcut surprinsă când am aflat că însuși cântărețul de la Biserica Sf. Nicolae - Mironești (cel care ne-a fost ghid) a descoperit articolul meu și l-a citit. Am primit mesaj pe Facebook.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [22.06.20 15:33:47] »

@All:  Un mesaj pe care l-am primit și pe care l-am citit cu mare întârziere (pentru că nu am o activitate susținută pe Facebook), aduce un plus de informație privind istoricul Bisericii Sf. Nicolae din Mironești. Considerând că aceste informații sunt o bună completare și că ar trebui cunoscute si de eventualii cititori ai articolului publicat pe AFA, cu mulțumiri pentru autor, inserez mesajul în întregime.

“Stimata doamna, va felicit in mod deosebit pentru descrierea accesibila oricarui calator dornic sa viziteze vestigii deosebit de valoroase cum este Biserica Sf. Nicolae din Mironesti.

Sotia mea s-a nascut in Mironesti. Dupa moartea ambilor ei parinti stam mai mult pe la tara, adica in Mironesti…

Biserica nu a fost niciodata schit. A fost tot timpul biserica de mir dar pentru ca ultimul preot de mir (Alexandru) a plecat in Italia, a fost temporar pusa de Episcopia Giurgiu sub ascultarea Manastirii Comana. Staretul manastirii a adus aici trei maicute. Una, cea mai tanara, se pricepea foarte bine la curatirea icoanelor prin procedee pe care numai ea le stia. Asa a fost scoasa la lumina frumusetea multor icoane din biserica. La un moment dat, din motive pe care nu le cunoastem a fost mutata la o alta manastire. De atunci, de la Manastirea Comana au venit pe rand, pentru slujbe, cativa calugari. Ultimul s-a imbolnavit si Episcopia Giurgiu a trimis un preot de mir care face naveta din Bucuresti. Aici au fost mai multi preoti de mir care au locuit in Casa Parohiala din apropierea bisericii. In timp, din cauza lipsei unor conditii legate de un confort decent, scolarizare copii, au plecat toti si asa s-a ajuns la Schitul Mironesti.

Astazi am stat de vorba cu noul preot de mir. In legatura cu reabilitarea bisericii din Mironesti am aflat de la dansul ca exista banii necesari, contractate lucrarile cu firmele autorizate si urmeaza sa se demareze lucrarile din primavara asta. Poate va faceti timp sa mai vizitati Mironestiul in primavara, eventual in preajma Sfintelor Pasti cand noul preot ar dori, asa cum am inteles de la dansul, sa faca o slujba deosebita cu acest prilej. Daca vor fi ochi mai multi si atenti la cum se misca lucrurile in legatura cu mult asteptata reabilitare a bisericii din Mironesti, atunci exista speranta ca va fi salvat acest monument istoric.

Ceva mai jos de biserica, vizavi de Casa Parohoiala, se afla un  monument ridicat in memoria sarmanilor eroi care au aparat Dealul Mironestilor in luptele din primul razboi mondial. Este intr-o stare deplorabila. S-au mai ocupat de el doar maicutele de care v-am vorbit. N-ar fi rau, daca mai veniti pe aici, sa scrieti cateva randuri si despre el. Va multumesc pentru atentie.”

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, Lucien, mihaelavoicu
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Comana și împrejurimi:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.07909083366394 sec
    ecranul dvs: 1 x 1