La Zimbrăria Neagră Bucşani repopularea cu animale dispărute din ţara noastră

TIPĂREȘTE

M-am bucurat foarte mult că în cadrul excursiei de o zi făcută în sâmbăta Floriilor şi în care preponderent se vizitau mănăstiri a fost intercalată şi o zimbrărie, Neagra de la Bucşani. Mai văzusem o zimbrărie pe lângă Piatra Neamţ cu ani în urmă- dar ce spun eu? cu vreo 50, pentru că o vizitasem cu băiatul meu care era un ţânc şi acum are 54 de ani. Despre acea zimbrărie nu-mi mai aduc aminte decât că soţul purta băiatul pe umeri, aşa cum a făcut şi în Ceahlău.

Până să văd zimbrăria Neagră din Bucşani, făceam o confuzie între zimbri şi bouri. Pentru că şi altora li se poate întâmpla acelaş lucru aflaţi că e o mare deosebire între aceste două specii. Staţi liniştiţi că această confuzie se face şi la case mai mari. Legenda descălecatului Moldovei este prezentată în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin fiind preluată de istoricii actuali:. ˝ Dragoș, un senior maramureșean, însoțit de o ceată de viteji, adică de servitori și soldați înarmați, pleacă la vânătoare. În păduri dă peste un zimbru - sau un bour. Urmează o vânătoare semi-legendară, puternicul cornut fiind înzestrat și cu puteri aproape supranaturale. Urmărind animalul, Dragoș ajunge pe teritoriul de astăzi al Moldovei. Cățeaua voievodului, numită - spun legendele - Molda, se îneacă într-un râu în timp ce urmărea zimbrul. Luptătorul maramureșean reușește să omoare fiara după ce o lovește cu buzduganul în frunte˝. Legendele spun că de la cățelușa Molda s-ar trage și numele țării Moldovei, iar de la bourul vânat de Dragoș a fost inspirată și stema Principatului. Care sunt asemănările şi diferenţele dintre bour şi zimbru?

Bourul, un taur salbatec care trăia pe vremuri în ţara noastră este strămoşul vitelor mari cornute. Este un animal puternic şi agresiv ajungând la maturitate la greutatea de peste o tonă. A fost cunoscut din epoca Fierului ca animal sacru. Începând cu anul 1377 sub domnia lui Petru Muşat, bourul ca simbol al puterii a figurat pe stema Moldovei iar astăzi este pe steagul Republicii Moldova. Deasemeni au fost bătute monede cu cap de bour şi a fost marca sigiliului moldovenesc. Vânat abuziv a dispărut treptat din pădurile Europei, la noi din Transilvania, Moldova, Valahia dar a mai supravieţuit în Polonia până în 1627 când un pan polonez a ucis ultima femelă de bour din lume.

Zimbrul (Bison Bonasus), este un animal sălbatec din familia bovinelor care trăia pe vremuri în pădurile Carpaţilor. Actualmente este cel mai mare animal de uscat din Europa. La maturitate un mascul poate ajunge la o greutate de până la o tonă iar o femelă la 500 kg, cu o înălţime de până la 2.5 m şi lungimea capului şi trunchiului ajunge la aproape 3m. Are corpul acoperit cu o blană deasă şi scurtă de culoare brun-negricioasă cu capul mare si lat şi coarne scurte. Ajunge la maturitate la patru ani şi împerecherea în lunile august-septembrie ţine o lună. Longevitatea zimbrilor e de cca 25 de ani. Spre deosebire de bour, nu este un animal agresiv.

La fel ca şi bourul a existat încă din paleolitic. În peştera Coliboaia (jud. Bihor, pe valea Sighiştel, acces dificil) au fost descoperite desene rupestre de cca 30000 ani vechime în care figurează zimbri. Specia prezentă în Europa de zeci de mii de ani este în pericol de a-și diminua populația. În România ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. Vânați și rămași fără habitat suficient, zimbrii au dispărut din sălbăticie în secolul XX. În 1927 în grădinile zoologice din Europa rămăseseră numai 50 zimbri. Pentru conservarea speciei şi în România, în 2012 au fost introduşi primii zimbri. Organizaţiile de protecţie a animalelor şi statele au început o acţiune de salvare şi repopulare a zimbrilor în habitat natural sau în rezervaţii. La noi sunt zimbri liberi În Parcul National Vânători Neamţ (acum sunt 47 exemplare), în munţii Făgaraş (13 exemplare), cea mai mare populaţie fiind în munţii Ţarcu (65 exemplare aduse din Europa). Astăzi România deţine cca 200 zimbri în libertate şi pentru că s-au adaptat habitatului natural numărul lor e în creştere. Repopularea pădurilor din munţi cu zimbri are ca scop refacerea ecosistemului specific ţării noastre. Datorită grijei de a nu dispărea definitiv această specie, în libertate si în rezervaţii, astăzi trăiesc 5000 exemplare în lume din care 2000 în Europa.

Ocrotirea lor în România se face în următoarele zimbrării:

-Rezervaţia Dragoş- Vodă de la Vânători Neamţ înfiinţată în 1968 şi pe care am vizitat-o prin anii 1972-1973, împreună cu alte obiective Codrii de Aramă şi Pădurea de argint ocupă 11000 ha. Deţine 21 exemplare dar pot fi văzuţi numai patru, restul trăind în regim de semiliberatate

-Rezervaţia Neagra din Bucşani Dâmboviţa (cea mai mare) pe care am vizitat-o anul acesta de Florii (v. mai jos)

-Rezervația Valea zimbrilor din Vama Buzăului, Brașov, înfiinţată în 2008 pe 10 ha deţine 13 exemplare

-Rezervaţia Hațeg - Slivuț, înfiinţată în 1958 pe o suprafaţă de 50 ha, deţine astăzi 9 exemplare.

- Grădina Zoologică din Târgoviște (2 exemplare),

Despre Zimbrăria Neagra din Bucşani

Se află în comuna Bucşani la o depărtare de 46 km pe DN71de mănăstirea Bâldana pe care o vizitasem anterior în cadrul aceleaşi excursii de o zi. Accesul se face prin comuna Răţoaia după care se străbat cca 5 km pe un drum acceptabil de pământ prin pădure. Pentru cei care vin direct din. Bucureşti distanţa e de cca 80 km Bucşani prin Buftea, Butimanu, Bilciureşti, Băleni sau pe drumul spre Târgovişte.

Zimbrăria poate fi vizitată între orele 10-15 contra unei taxe de 6 lei.

Zimbrăria Neagra a fost înfiinţată în 1983 când au fost aduşi 18 zimbri din ţară şi câţiva din stăinătate cu scopul înmulţirii şi apoi transfer la maturitate în alte rezervaţii. Are o suprafaţă de 160 ha. A fost deschisă pentru vizitare abia în 1995. Astăzi rezervaţia deţine 47 zimbri din care 16 masculi şi 18 femele. Fiecare pui primeste la naştere un nume care începe cu Ro: Roberta, Rococo, Robokap, etc. Cel mai vârstnic zimbru e Rociu născut 1986. În această zimbrărie, anual sunt 4-5 naşteri.

Pentru vizitare trebuie străbătut un drum dealungul unui gard de sârmă pe stâlpi de beton în spatele căruia se plimbă sau se odihnesc zimbri. În rezervaţie sunt amenajate câteva construcţii: un foişor cu două etaje din care se poate observa în depărtare (nu am urcat), un mic muzeu modest cu câteva exponate (l-am vizitat), ţarcuri de carantină de câte 2 ha pentru animalele bolnave, depozite de furaje (zimbri se hrănesc cu fân şi uruială şi uneori vitamine), adăpătoare, alt observator în mijlocul rezervaţiei, un canton silvic (rezervaţia aparţine Ocolului Silvic Bucşani). În apropierea rezervaţiei este o cabană cu mai multe camere, baie comună, bucătărie, grătar, pentru cei care vor să se cazeze aici.

În privinţa vizitei am avut ceva emoţii când ghida ne-a spus că de la autocar trebuie să parcurgem o oarecare distanţă dealungul gardului pentru a vedea animalele. Nu a fost nicio problemă, distanţa fiind doar de câteva sute de metri pe teren plat. Am avut noroc că am ajuns pe la ora 10.30 când zimbrii abia mâncaseră şi erau foarte activi. Mai târziu s-ar fi ascuns prin tufişuri să-şi facă siesta şi nu i-am mai fi văzut.

Pentru mai multe amănunte accesaţi http://www.zimbrarianeagra.ro/Contact. html

A fost o vizită foarte interesantă şi instructivă şi îi mulţumesc lui Dzeu că mi-a dat posibilitatea s-o fac.

WEB dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=o-hm1ReUZvE

Amplasată într-un cadru natural de 160 ha Zimbrăria de la Bucşani, cea mai mare din ţară deţine astăzi 47 exemplare de zimbri, majoritatea fiind născuţi acolo

Vă sfătuiesc să vizitaţi zimbrăria în jurul orei 10-10.30 când animalele recent hrănite nu s-au retras pentru siestă

---

VIZUALIZĂRI: 605 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI