„La căsuțe” în România - Frumos, intim, confortabil!

TIPĂREȘTE

Cu siguranță, nu doar lui Dumnezeu îi place „lemnul și spațiile mici” , ci și unora dintre muritorii de rând. Recunosc, mă număr printre ei. Rareori m-am simțit în largul meu în interioare vaste, probabil că n-am fost de viță nobilă în niciuna din viețile mele anterioare. Însă mi-au plăcut întotdeauna căsuțele de păpuși, pesemne mă trimit cu gândul la copilăria mea fericită. Spațiul eficientizat la maxim mă fascinează pur și simplu; să pui mult în puțin fără să faci rabat de la confort și să mai arate și bine – asta mi se pare dovadă supremă de inteligență!

Vă spuneam că experiența trăită astă vară în Croația, cu căsuța mobilă din micul camping de lux Ulika Rovinj, m-a făcut să-mi setez noi standarde de calitate. Adică: dacă pentru suma x am primit confortul y, rezultă că pentru confortul z trebuie să mă învârt în jurul sumei de... (și aici se impune regula de 3 simpli, că nu degeaba făcui liceu de mate-fizică ????). Mai cochetam eu și înainte cu ideea, dar, reîntoarsă acasă, gândul nu mi-a mai dat pace: oare aș putea găsi și pe-aici, pe plaiurile mioritice, chestii asemănătoare?! Campinguri / glampinguri / village-uri simpatice, cochete, confortabile care să nu jupoaie 10 piei de pe tine?! Așa, pentru evadări de weekend sau poate pentru sejururi ceva mai lungi?!...

Acuma... pe de altă parte, să știți că-s destul de pretențioasă. Pentru mine (pentru noi, că și Tati pare să fie în asentimentul meu), cazarea perfectă trebuie să îndeplinească mai multe criterii, pe lângă cele estetice și de confort (neapărat toaletă și duș în „cameră” , nu comune!): să ofere acces relativ facil și parcare pentru mașina noastră; să existe prin zonă cel puțin un restaurant pentru cină +/- prânz (cu micul dejun ne descurcăm noi); să ofere un view sau ceva activități sau să fie într-o zonă în care mai pot să mă foiesc un pic dacă mă satur de prea mult bine.

... Și mă pusei pe cercetat... Și, cu bucurie, făcui o listă de „așa da” și cu tristețe, de „așa nu” , în sensul că raportul calitate/preț sare muuult din ecuație (în favoarea prețului, desigur). Și mă pusei pe testat. Și, precum promisei într-un ecou recent, pe povestit.

De fapt, am „descoperit” mai demult La Kuburi. Cred că în perioada pandemiei, când s-a speculat – am observat eu – o anumită nișă în turismul autohton (și cred că nu numai): cazarea într-un spațiu cât mai individual, cât mai izolat de contacte umane străine, în care să te simți cât mai sigur din punct de vedere epidemiologic. Adevărul e că a fost o vreme când până și eu am căutat astfel de locuri și am evitat, pe cât posibil, marile hoteluri și restaurante.

La Kuburi este un mic „sat” de căsuțe dimensionate pentru 2-6 persoane, situat în stațiunea Slănic Moldova. I-am urmărit evoluția de-a lungul anilor – la început (2020-21) au fost 5-6 căsuțe, acum sunt vreo 20 și se tot înmulțesc (după cum aveam să constatăm la fața locului). Ideea m-a atras imediat ce am dat de ea (că nu degeaba am rezervat eu la Ulika Rovinj! ????; v-am spus că-mi plac spațiile mici), un singur lucru m-a înfrânat: faptul că locația nu deține restaurant, nu oferă nici măcar mic dejun și se găsește la aproximativ 4 km de miezul stațiunii, acela unde sunt hotelurile și (puținele) cârciumi emblematice, parcul, Cazinoul și izvoarele minerale. Până la un moment dat, când am descoperit pe harta Google (sau am prins un comentariu, nu mai știu exact) că la doar 100 și ceva de metri de Kuburi se află pensiunea Poiana Verde, unde se mănâncă ieftin și bun! Bingo! Vă dați seama, în secunda următoare ne-am și suprapus agendele, eu și Tati, să vedem când facem prima rezervare!

Și a fost chiar de Dragobete, deși, la momentul când am făcut-o, Drabobetele îmi ieșise definitiv din cap. Rezervat pe booking (unde proprietatea beneficiază de un scor foarte bun: 9,7 din 42 de evaluări) 2 nopți, de vineri până duminică = 606 lei; anulare gratuită până cu câteva zile înainte, apoi cardul mi-a fost automat scuturat de 557 lei (don’t ask; o fi fost 10% reducere de Genius sau altceva?! ; de la o vreme, booking îmi tot face cadouri, văd). Există mai multe opțiuni, vă spuneam. După ce am vizualizat pozele de pe net, noi, fiind doar 2, am luat-o pe cea nici prea-prea, nici foarte-foarte, adică nu bungalou (19 mp), nu studio (19 mp), dar nici bungalou superior (45 mp), evident că nici bungalou cu 2 dormitoare (50 mp), ci fix bungalou de familie (35 mp).

Citisem deja că sistemul de check-in este on line și cam știu ce înseamnă asta: în ziua cazării, proprietarul îți trimite codul de acces în unitatea de cazare, valabil pe toată perioada sejurului. Eu l-am primit (prin e-mail și SMS) chiar cu o zi înainte, împreună cu formularul de check-in on line, pe care am fost solicitată să-l completez și să-l expediez. Ceea ce bineînțeles că am făcut.

Am plecat din Galați pe la 4 după-amiaza, drumul a fost bun și nu foarte aglomerat, în aproximativ 3 ore am ajuns. Deja se făcuse noapte, dar n-a fost greu de accesat locația (care dealtfel este bine semnalizată la șosea) cu ajutorul Waze. Practic, din drumul principal se face drum în dreapta, care urcă pe lângă pensiunea Poiana Verde ????, pe urmă pe lângă altă pensiune și se termină în Kuburi. Ultima porțiune nu-i asfaltată, dar nici chiar varză, cum sugerau anumite comentarii de pe booking.

Satul e în construcție și probabil din cauza asta nu-i semnalizat, în sensul că nu prea știi (mai ales pe întuneric) încotro e parcarea, unde-i Kub-ul x sau y. Ceea ce la început am cam bombănit, dar pe urmă am înțeles. Sper ca la final lucrurile să se prezinte diferit. Pentru că am bâjbâit un pic și pentru că oricum primisem 2 numere de telefon „de urgență” , am apelat unul dintre ele și cineva ne-a ajutat să ieșim la lumină. Parcarea e imediat în dreapta, pentru căsuțele de sus drumul continuă și se poate parca în fața lor. Căsuța noastră era însă undeva în jos, din parcare spre stânga, trebuia să mai mergem 20-30 m pe o alee cu pietriș, apoi să coborâm un rând de trepte (care și ele necesită îmbunătățiri de aspect) și gata, am ajuns. Kub-ul din dreapta, cel din stânga fiind deja luat, după toate aparențele.

Am avut Kub-ul 27 A. A, nu v-am spus: se cheamă Kub-uri pentru că au formă paralelipipedică, unele chiar cubică (cele mici). Aparțin brandului mai mare rentakub.com, cu „reprezentanți” în mai multe locuri din țară, unii cu destinație turistică, precum La Kuburi.

Kub-ul 27 A ne-a picat cu tronc din prima clipă în care l-am văzut! Un „container” de lemn, culoarea aia caldă a lemnului de cireș, cu o terasă imensă la intrare, pe care ajungeai urcând 4-5 trepte (un pic cam abrupte). Pe terasă, 2 fotolii de grădină și o măsuță. Am tastat codul furnizat de gazdă și ușa s-a deblocat cu un click specific.

Spațiul interior are formă dreptunghiulară, colțul din stânga-spate aparținând băii. În prim plan se află dormitorul, în spate bucătăria. Nișa dintre intrare și baie este ocupată de patul dublu încadrat de 2 noptiere, iar pe peretele opus se află un dulap, o canapea extensibilă și o masă cu 3 scaune. Și TV-ul. Noptierele au fiecare câte o veioză, iar pe pereții laterali se găsește câte un mic dulăpior-etajeră și un cuier pentru haine. Un candelabru șic atârnă deasupra patului – un bec uriaș încadrat de un cadru metalic. În spatele patului e unitatea de AC, iar pe peretele ce dă spre exterior – un calorifer cu termostat (am găsit cald în căsuță, chiar prea cald – 23°C, pe urmă am setat temperatura un pic mai mică).

Bucătăria face corp comun pe peretele din spate și are mai multe componente: chiuvetă, frigider, plită electrică (2 ochiuri), cuptor cu microunde, filtru de cafea, coș de gunoi, spații de depozitare cu tacâmuri, veselă, vase de gătit și alte chestii utile. Am avut burete de spălat vasele și detergent, cârpe de bucătărie, șervețele de hârtie și diverse consumabile: zahăr, cafea, sare, piper. Prea-destule pentru cât ne-a trebuit nouă spre a găti câte o cafea dimineața și a desface o sticlă de bere seara!

Baia conține toate necesare, în stare bună de funcționare. Inclusiv calorifer separat (de băgat în priză și de setat temperatura, dacă doreai; noi n-am simțit nevoia, venea destulă căldură din cameră, pesemne) și boiler. Drept consumabile – săpun lichid la duș și la chiuvetă și hârtie igienică. Prosoapele (câte 2 de fiecare) le-am găsit în dulap, iar în loc de prosop de ieșit din duș, am avut un covoraș. Că veni vorba, în dulap se aflau o pătură și o pernă de rezervă (pentru patul suplimentar).

Întreaga căsuță este lambrisată cu șipci de lemn, podeaua acoperită integral cu parchet laminat. Ferestrele multe, mai mici sau mai mari, sunt protejate de transperante verticale, astfel că poți face încăperea cât de luminoasă sau întunecoasă vrei. De asemenea, iluminarea artificială poate fi de intensități diferite, căci poți acționa mai multe întrerupătoare. Per total, un spațiu plăcut privirii, confortabil, intim, modern – ne-a plăcut mult!

Fiecare Kub dispune și de un spațiu de grătar personal. (Chiar râdeam cu Tati: în Croația, asiguri jacuzzi pe terasă; la România, grătar.) A doua zi dimineață, pe lumină, l-am inspectat și noi pe al nostru, aflat în imediata apropiere a căsuței: instalația specifică (mai puțin cărbunii, pe care-i poți cumpăra de la un magazin aflat la șosea, nu departe), iar alături spațiul de servit masa, un fel de foișor din șipculițe de lemn, dimensionat pentru 3 persoane (precum căsuța). Noi nu suntem mari amatori de gratarageală, ne mai apucă uneori, dar rar; de data asta nu ne-a încercat nici un impuls și, din câte am remarcat, nici de prin vecini nu ne-a gâdilat nările vreun miros specific.

Unicul scop al vizitei noastre la Kuburi a fost să ne odihnim (mai ales că amândoi încheiaserăm o săptămână de muncă mai cruntă decât de obicei). În primă fază am avut ceva emoții, deoarece într-o pensiune de dincolo de șosea se desfășura un chef cu strigături chiar vineri seara, când am ajuns (deși distanța era de cel puțin juma de km, n-o să credeți cât de clar se propagă sunetul în asemenea ambient!). Totuși, când ne-am întors de la cină nu i-am mai auzit, probabil se mutaseră înăuntru, că nu-mi imaginez că la 9 seara dădură deja stingerea. I-am auzit din nou a doua zi dimineață, vreo oră-două, pe urmă iar au amuțit. Și gata.

În schimb, dacă nimeriți niște petrecăreți printre vecinii de căsuță, asta s-ar putea să fie o problemă. La Kub-ul de lângă noi s-au cazat 2 cupluri de tineri; au fost destul de cuminței, doar că muzica cu care și-au asezonat ambientul cam răzbătea și până la noi (și nu întotdeauna a fost chiar pe gustul nostru ????). Ideea e că se cam aude prin pereții căsuțelor, trebuie ținut cont de acest aspect. Am remarcat că pe terasa fiecărei căsuțe era lipit un afiș cu celebrul citat din John Stuart Mil: „Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt.” , alături de îndemnul explicit, scris cu majuscule boldate: „Vă rugăm nu deranjați vecinii!” . În general, a fost liniște, dar, dacă vă știți mai sensibiloși cu urechile, poate e bine de discutat cu proprietarul, el trebuie să știe Kub-urile cele mai pașnice...

Cu mesele, ne-am descurcat fără probleme. Cinele le-am luat la restaurantul pensiunii Poiana Verde, care merită un review separat. Se poate opta și pentru mic dejun la ei (orele 8-10; 25 lei/persoană; bufet suedez), chiar am intenționat, dar în prima dimineață ne-am trezit târziu (adică Tati), iar în a doua deja aveam ceva resturi de la cina anterioară. Cafea ne-am făcut „în cameră” , avem mereu un pachet prin portbagaj (dar, v-am spus, există și la locație). Sâmbătă la prânz ne-am dus în centrul stațiunii și am mâncat la... (secret; voi dezvălui la timpul potrivit ????).

Am avut noroc de o vreme... s-o pui pe rană!... Chiar mă gândeam, înainte de a ajunge acolo, privind pozele cu terasele căsuțelor: Ce mi-o fi venit să rezerv iarna?! Aici trebuie să vii când e vremea bună, să te bucuri de leneveală pe terasă, la aer... Ei bine, sâmbătă dimineață m-am trezit devreme și vreo oră mi-am făcut de treabă (intelectuală; adică am citit) prin casă. Pe urmă am zis să pun de cafea. Pe urmă am zis că-i păcat să savurez cafeaua înăuntru, hai să mă înfofolesc și să ies pe terasă, că uite ce peisaj frumos se zărește – tot dealul din față cu căsuțele parcă pictate pe el!... Hmm, călduț afară!... După 10 minute, a trebuit să lepăd geaca de iarnă, era prea cald, mi-am luat un pulover peste bluza de casă. Pe la 9 jumate – 10, am lepădat și puloverul, soarele își făcea din plin datoria!... Da, nu vă vine să credeți, dar toată dimineața de sâmbătă am zăcut la soare pe terasa căsuței (au fost temperaturi de până la 17°C), ceea ce este una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele!... După prânz a început să se înnoreze, chiar să plouă un pic (dar mai apoi ne-a delectat un superb curcubeu!), spre seară iar a plouat, s-a făcut frig etc-etc...

Și, ca să închei, se cuvine să amintesc și despre animăluțele de casă aciuate pe la Kuburi: 2 pisici și un cățel. Ne-am distrat cu ele, iubim pisicile și cățeii, în general... Apăreau din când în când pe terasă, fie separat, fie chiar unul după altul, pisicile făceau frumos, cățelul doar ne privea încrezător. Evident, cerșeau mâncare și atenție. Le-am oferit și una, și alta, având grijă să culegem în șervețel sau caserolă resturile de la masă... Erau grăsune și aveau blănița lucioasă, semn că erau bine hrănite; a, și nu mâncau chiar orice, doar chestii simandicoase și pline de proteine, normal!... Iar cățelul a dormit ambele nopți pe terasa noastră, ne-a păzit, cum ar veni.

În concluzie... deci se poate și la noi! Recomand Kuburile pentru orice sezon (dar cred că vara e cel mai frumos acolo) celor iubitori de viață câmpenească, însă și de confort, de liniște și vederi frumoase. Atenție însă la vecini; dar sunt convinsă că, în caz de ceva mai serios, există mereu o rezolvare... Noi ne-am propus să revenim cândva, poate în gașcă mai mare, poate pentru mai multe zile; e aproape de casa noastră și ne-a plăcut. Până atunci, mai cercetăm, poate mai găsim și altele asemenea...

Interacțiunea cu proprietarul este doar virtuală. Ai la dispoziție 2 numere de telefon pentru orice eventualitate, la care ți se răspunde prompt.

Excelent! Nu ne-a lipsit nimic.

Se pot mânca toate cele 3 mese ale zilei la pensiunea Poiana Verde, aflată la 5 minute de mers pe jos de Kuburi.

Vederi frumoase cu împrejurimile. Centrul stațiunii este la aproximativ 4 km.

Te poți distra la Kuburi, dar cu grijă, să nu deranjezi vecinii. Te poți și relaxa, dacă nu te deranjează cei ce se distrează lângă tine :)

---

VIZUALIZĂRI: 1039 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI