Mănăstirea Turnu între arheologie, istorie şi religie

TIPĂREȘTE

După ce ˝ne-am pus la cale˝şi am părăsit restaurantul Da Vinci din Ploieşti, cartier Blejoi, ne-am deplasat spre mănăstirea Turnu de Prahova. Comuna Târgşoru Vechi în care este amplasată mănăstirea se află la o distanţă de 3 km de Ploieşti pe DN1A. Este o comună de mărime mijlocie cu o populaţie de aproape 9500 locuitori şi o suprafaţă administrativă de 4850 ha.

1. Istoric

Loc de întâlnire al arheologiei cu istoria şi religia, aşa putem spune dacă vom coborî la nivelul unor indicii care situează arealul, ca vatră a unui sat geto-dacic de acum 2000 de ani şi a două necropole în care s-au găsit 500 de morminte. Cucerirea romană şi-a lăsat amprenta prin urmele unei terme dint-un castru roman în imediata apropiere a actualei mănăstiri.

Târgşoru a avut o mare importanţă comercială fiind aşezat pe drumul dintre Tara Românească şi Ardeal, mai précis dintre Europa Apuseană şi Constantinopol, aşa că în 1414 Mircea cel Bătrân a dat un hrisov cu privilegii pentru negustorii din Târgşor. Acesta devine curând cetate înconjurată de ziduri groase de apărare. A fost ridicată o curte domnească în 1447 şi ca loc de reculegere o mănăstire de către Vlad Dracula, tatăl lui Vlad Ţepeş. În interiorul curţii domneşti se construieşte biserica cu hramul Sfântul Nicolae pe a cărei pisanie păstrată până astăzi, scrie că a fost sfinţită în 1461 sub domnia lui Vlad Tepeş. Mai târziu, Negoe Basarab la începutul sec XVI ridică o altă biserică ale cărei ruini au putut fi văzute până de curând. Un alt lăcaş, Biserica Albă este făcută în 1536 din donaţiile negustorilor bogaţi din Târgşor, apoi încă una a fost construită de Mihnea Turcitu în 1589 din care se păstrează întreg un singur perete.

Biserica ridicată de Vlad Dracula şi sfinţită de Vlad Ţepeş, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril a fost restaurată de Antonie Vodă în 1671 considerat ctitorul ei Biserica a fost pictată prin grija soţiei lui Constantin Brâncoveanu. De ce v-am extras atâtea date, care cu sigurantă vor fi uitate şi de mine şi de voi? Vreau să arăt importanţa locului în trecutul istoric cât şi spiritul religios al domnitorilor din acele vremuri. Necazurile nu s-au terminat pentru că întregul teren a fost declarat rezervaţie arheologică. Au urmat presiuni, procese ca între două tabere: una dorea exclusivitate pentru valorificarea vestigiilor arheologice vechi de peste 2000 de ani, cealălaltă, refacerea şi perpetuarea unui loc de rugăciune pentru localnici. Astăzi mănăstirea şi biserica ctitorită de Antonie Vodă cât şi terenul înconjurător şi-au reluat viaţa monahală iar puţin mai departe termele romane au fost puse sub protecţia unui acoperiş ondulat şi se continua decopertarea aşezării dacice.

2. Restaurarea

Căzută în ruină şi uitare, după ce a fost transformată în bolniţa săracilor, biserica lui Antonie Vodă (considerat adevăratul ei ctitor) este dată uitării mai mult de 100 de ani. Abia în 1997, Arhiepiscopia Bucureştiului decide reactivarea vechii mănăstiri cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist. Sunt aduşi un monah şi doi călugări de la Sfântul Nicolae-Balamuci care reînnoadă firul sfintelor slujbe după tipicul mănăstiresc al vieţii de obşte.

Restaurarea începe în 1998 după proiectul arhitectului Călin Hoinărescu. Priorităţi au fost consolidarea zidului de cărămidă şi piatră al mănăstirii şi zidul bisericii. În anul următor au fost aduse şi montate noi clopote, refăcută Sfânta Masă veche şi construit acoperişul bisericii. Abia după 2001 începe construcţia clădirilor anexe necesare desfăşurării vieţii monahale: etajul clădirii la chiliile actuale, o clădire pentru ateliere, un garaj. Pictura bisericii (restaurare şi completare cu pictură nouă) a fost realizată de Romeo Andronic în 2006. În 2007 s-a montat un nou iconostas. Tehnica modernă şi-a spus cuvântul, încălzirea realizându-se prin plăcile de pardoseală. S-a lucrat în continuare la clădiri sociale astfel că acum, în dec. 2022 au fost date în folosinţă casuţele pentru 18 orfani în proiectul Leagăn prins de stele.

Alături de biserica refăcută erau ruinele celorlalte trei biserici, ale chiliilor şi anexelor prăbuşite. Proiectul de reabilitare s-a realizat până în 2015 cu fonduri europene şi se numeşte: ˝Restaurare şi punere în valoare a ansamblului monahal al Mănăstirii Turnu: chilii, casa egumenească, ziduri de incintă, ruinele Bisericii Albe, ruinele Bisericii lui Mihnea Turcitul, ruinele termelor romane, alei pietonale, accese carosabile, amenajări exterioare – plantaţii˝, în satul Târgşoru Vechi, judeţul Prahova” .

În prezent în Mănăstirea Turnu vieţuiesc 11monahi care ca şi la alte mănăstiri duc o viaţă de obşte.

3. Vizita

Ne-am oprit în parcarea mare din faţa mănăstirii care este înconjurată de ziduri groase de cărămidă clădite pe un postament de piatră de râu, acoperite cu şindrilă având la exterior contraforturi. Deasemeni în exteriorul mănăsirii pe ziduri sunt câteva plăci care arată planul bisericilor vechi în raport cu cea refăcută a lui Antonie Voevod, anunţul împlinirii la 24 iunie 2021 a 560 de ani de la sfinţirea bisericii de Vlad Ţepeş la 24 iunie 1461, istoricul bilingv al mănăstirii şi chiar lângă poartă, o plăcuţă ˝restaurarea ansamblului monahal Turnu, architect Călin Hoinarescu, 2015˝.

Am intrat în mănăstire printr-un gang adânc practicat în zidurile groase de cărămidă. În el, pe ambii pereţi erau pictate figurile domnitorilor care au avut o contribuţie la ridicarea bisericilor de la Turnu. În curte, o serie de clădiri noi cu etaj erau chiliile, stăreţia şi birourile mănăstirii. Biserica lui Antonie Vodă, construită pe locul celei a lui Vlad şi refăcută cu fonduri europene se află la capătul unei alei pietruite. În faţa zidului lateral al bisericii dar vizibil de pe aleie este bustul lui Vlad Tepeş sculptat de George Dumitru. În biserică strălucesc în culori vii picturile lui Romeo Andronic. La intrare tabloul votiv îi prezintă pe Neagoie Vodă şi Antonie Vodă ţinând în mâini biserica Turnu. Pereţii erau în intregime pictaţi atât cu scene religioase cât şi cu portretele voievozilor care au avut o contribuţie la edificarea Manăstirii Turnu. Nu am putut descifra scrisul în slavonă de pe o piatră funerară.

La ieşirea din biserică o parte din grup s-a dus să viziteze şantierul arheologic la care se ajungea după parcurgerea a câtorva sute de metri pe o alee pietruită. M-am mulţumit să fac două fotografii de la distanţă a termelor protejate de o copertină din lemn ondulat. Colegii au venit nemulţumiţi că au găsit muzeul închis şi nu le răspundea nimeni la telefonul afişat.

4. Activităţi sociale

-Luna aceasta în decembrie au fost inaugurate trei căsuţe construite din fonduri proprii şi donaţii pentru 18 copii orfani de a căror întreţinere şi educaţie se va ocupa Mănăstirea Turnu. Fiecare căsuţă este dotată cu grup sanitar, sufragerie, bucătărie, trei dormitoare şi o cameră pentru suraveghere. Proiectul a fost realizat sub patronajul Prea Fericitului Daniel şi se numeşte Leagăn prins de stele. În viitor se prevede construirea unei săli de pregătit lecţii, locuri recreative şi teren de sport. După ce am părăsit mănăstirea încântată de cât de frumos a fost refăcută, din autocar am văzut şi fotografiat cele trei căsuţe inaugurate recent pentru copiii orfani.

- Se oferă adăpost şi hrană unor bătrâni singuri şi nevoiaşi.

-Au fost înfiinţate două centre medicale în care se acordă consultaţii şi tratamente gratuite pe specialităţi. Aici dă consultaţii medicul monah Pavel Minca, absolvent al Facultăţilor de Medicină şi Teologie. Ani de zile a făcut naveta între mănăstire şi spitalul Universitar din Bucureşti unde ca asistent universitar preda la o grupă de studenţi. Din 2018 lucrează numai la mănăstirea Turnu la Centrul Medical Sf. Doroftei, unde acordă consultaţii gratuite de medicină generală pe bază de programare.

-Se oferă lunar pachete cu hrană unui azil de bătrâni şi unui spital psihiatric din apropiere

-Se organizează conferinţe, concerte care promovează învăţătura creştin ortodoxă.

- Din veniturile realizate în magazinul cu produse naturale proprii se finanţează parte din activităţile de mai sus.

Ca şi concluzie, merită cu prisosinţă să vizitaţi Mănăstirea Turnu atât pentru frumuseţea restaurării ei, a lecţiei de continuitate istorică pe care ne-o oferă, cât şi pentru o vizită la şantierul arheologic (termele romane, muzeul, asezarea geto-dacică şi cele două necropole) pe care voi, care sunteţi tineri (sau măcar relativ) le puteţi parcurge fără efort.

Complet refăcută după designul iniţial dar printr-o tehnologie modernă, mănăstirea Turnu cu împrejurimile ei este un loc de întâlnire al unui sit arheologic vechi de 2000 de ani cu o istorie care acoperă 600 de ani şi cu evlavia credincioşilor

Am fost plăcut impresionată de preocuparea mănăstirii de a finanţa din fonduri proprii activităţi sociale acordate copiilor orfani, bătrânilor singuri şi gratuit celor bolnavi.

---

VIZUALIZĂRI: 646 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI