ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.10.2022
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
AUG-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
92.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Descoperind orașul Câmpeni – „capitala” Țării Moților

TIPĂREȘTE URM de aici

Țara Moților e o țară de piatră. (Geo Bogza, 1939)

În 2019 am descoperit pitoreasca zonă a Apusenilor (vezi impresii) și, implicit, o parte din Țara Moților. M-am întors în 2022 pentru a mai lua o gură de oxigen din această zonă de o frumusețe aparte, alegând cazarea la pensiunea Drumul Iancului (vezi impresii), la o aruncătură de băț de casa în care s-a născut Avram Iancu, o figură cu totul romantică, frunte inspirată, plete fluturate în vânt, plimbări de-a lungul munților sub razele lunii, după cum îl descria același Geo Bogza.

Aflați la vreo 10 km distanță de orașul Câmpeni, am profitat de această oportunitate și am mers acolo să facem câțiva pași prin urbea moțească și să ne plimbăm cu urmașa Mocăniței de altădată. Am prins în plină desfășurare Zilele Orașului Câmpeni unde ar fi trebuit să existe și standuri ale meșterilor populari, dar dezamăgire! Foarte puține obiecte tradiționale într-o zonă atât de arhaică.

Muzeul „Avram Iancu” . Ne aflam în preajma comemorării a 150 de ani de la moartea eroului național Avram Iancu și eram deciși să vizităm acest muzeu aflat în orașul Câmpeni, dar ultimele documentări ne confirmă faptul că muzeul este închis urmând a intra într-un proces de reabilitare și reamenajare. Totuși avem noroc cu evenimentul anual Zilele Orașului Câmpeni și găsim muzeul deschis, ocazie cu care îl vizităm gratis. Într-adevăr se impune o reamenajare expozițională, modul actual de expunere fiind depășit.

Clădirea a fost construită ante 1848, an în care aici se va afla Cartierul General al lui Avram Iancu, prefect al Legiunii Auraria Gemina. Muzeul a fost înființat în 1989 atunci când s-au aniversat 140 de ani de la Revoluția din 1848-1849, astfel se explică aspectul expoziției, specific epocii comuniste. Avem câteva încăperi mici încărcate de panouri de lemn cu facsimile, fotografii de epocă și reproduceri de documente și vitrine învechite în care vedem câteva exponate. Doamna care se ocupă și de biblioteca orășenească a vorbit însă cu pasiune despre istoria zonei și activitățile culturale desfășurate cu elevii.

În prima sală sunt vestigii și informații din epoca veche, urmează sala cu exponate din perioada medievală până la Unirea lui Mihai Viteazul. A treia sală-hol e dedicată Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, după care ultima și cea mai mare încăpere „înghesuie” epoca lui Avram Iancu, războaiele mondiale și ceva exponate etnografice. Sper ca noul proiect de amenajare să se concentreze doar pe anumite aspecte istorice zonale și să insiste pe eroul Avram Iancu.

Statuia lui Avram Iancu și Piața „Avram Iancu” . În centrul urbei moțești, într-un larg spațiu deschis, pietonal, se înalță statuia ce îl înfățișează pe Crăișorul Munților. Opera de artă e realizată din bronz de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad și a fost dezvelită în 1930 la Târgu Mureș. Cedarea N-V Transilvaniei prin Dictatul de la Viena a condus la mutarea statuii în 1940 la Câmpeni (adevarul.ro/stiri-locale/ ... ea-1688036.html).

Statuia ecvestră îl prezintă într-o manieră reușită pe Avram Iancu, portret fidel din perioada 1948-1949; pe soclu sunt amplasate și două basoreliefuri.

În 2020 se reface Piața „Avram Iancu” și apar în spatele statuii ecvestre busturile celor trei tribuni ai lui Iancu, înglobate într-o structură tip fântână arteziană. Chipurile tribunilor Nicolae Corcheș, Mihai Andreica și Clemente Aiudeanul au fost realizate din bronz și întregesc frumusețea ansamblului sculptural din piață (dacoromania-alba.ro/nr42/ ... ul_tribunii.htm). A fost amenajat în acest spațiu și un parc modern pentru copii, iar vis-a-vis se află clădirea Primăriei orașului Câmpeni, o formă arhitectonică drăguță.

Zona bisericilor. Traversând râul Valea Caselor care are malurile frumos împodobite cu mușcate și tuia, urmând str. Horia ajungi în zona în care se află trei locașuri de cult. Admirăm mai întâi silueta zveltă a bisericii ortodoxe „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (Câmpeni-Vale) , un edificiu religios ridicat între 1906-1911. Culoarea pereților din piatră fățuită îți atrage privirea, la fel turla ascuțită prevăzută cu ceas. Curtea este frumos amenajată cu flori, tuia și gazon.

A doua biserică ce se zărește în plan secund este biserica romano-catolică „Sf. Maria” , edificiu destul de vechi după aspect (nu am găsit date istorice absolut deloc). La sfârșitul anului 2021 Primăria Câmpeni anunța că Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a cedat gratuit autorităților locale biserica și terenul aferent, urmând a se amenaja aici o capelă mortuară (apuseni.info/2021/12/23/a ... terenul-aferent).

Cel de-al treilea locaș de cult se înalță pe terasa unui deal, deasupra celorlalte două biserici. Vorbim de biserica ortodoxă „Sf. Ierarh Nicolae” (Câmpeni-Deal) construită la începutul anilor 1800 pe locul unei vetre creștine veche de secole. Turla cu ceas străjuiește cimitirul ortodox în care își dorm somnul de veci tribunii lui Avram Iancu.

Muzeul „Beciul lui Horea” . Pe strada Horea la nr. 9 se află o clădire masivă cu parter înalt și o intrare boltită către un beci larg de cărămidă. Fotografii din interior găsiți aici: ghidulmuzeelor.cimec.ro/i ... ea-CAMPENI-Alba. Aici ar fi avut loc în 1782 prima acțiune de revoltă a țăranilor împotriva măsurilor imperiale care agravau starea acestei pături sociale din Transilvania. În timpul târgului de primăvară de la Câmpeni, pe 24 mai 1782, țăranii sparg butiile cu băutură ale arendașilor armeni care monopolizau acest comerț. Au fost arestați zeci de țărani, câțiva au fost condamnați la moarte, s-au stabilit despăgubiri bănești. Ulterior conscripția militară din 1784 a condus efectiv la izbucnirea răscoalei conduse de cei trei: Horea, Cloșca și Crișan. Muzeul este semnalizat printr-o placă, dar era închis.

Podul Ferdinand. Vis-a-vis de muzeul „Avram Iancu” se află acest pod metalic care traversează râul Arieș. Podul a fost inaugurat în anul 1919 de Regele Ferdinand și Regina Maria în cadrul primului turneu în Munții Apuseni, construcția sub formă de arc suspendat fiind utilizată și astăzi (l-am traversat cu autoturismul). Firma austriacă care l-a construit a transmis în 2019 o notificare Primăriei Câmpeni precum că a expirat perioada de garanție de 100 de ani! (ziarulfaclia.ro/a_1/podul ... -azi-in-pericol).

Mocănița Apusenilor. Orașul Câmpeni era parte a tronsonului de cale ferată cu ecartament îngust inaugurat la 1912 care făcea legătura între Turda și Abrud. Închisă la sfârșitul anilor ' 90 „mocănița” din Apuseni a revenit la viață în scop turistic printr-o inițiativă privată. Astfel, în weekend, pe perioada caldă, funcționează între Câmpeni și satul Cărpiniș (la ora actuală), un trenuleț turistic tras chiar de locomotive cu abur (în anumite condiții). Voi descrie separat această experiență feroviară.

Concluzii. Am petrecut o jumătate de zi în zona orașului Câmpeni, ne-am plimbat cu Mocănița, am străbătut târgul organizat cu ocazia Zilelor Orașului, am făcut câțiva pași prin centrul orașului și am vizitat muzeul urbei. E un areal geografic deosebit, binecuvântat cu o natură superbă și plin de istorie.

Alegeri inspirate!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 05.10.22 10:27:44
Validat / Publicat: 05.10.22 13:53:22
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CÂMPENI [AB].

VIZUALIZĂRI: 661 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P17 Râul Valea Caselor trece prin oraș.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 52700 PMA (din 39 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

webmasterPHONE
[05.10.22 17:06:59]
»

Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ

— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Totodată, articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Michi
[07.10.22 10:41:49]
»

@tata123 ???? :Am trecut prin Câmpeni f. demult, acum vreo 45-50 de ani, erau copiii mici, mergeam pri ţară hai-hui! cu cortul şi Dacia 1100. Regretul meu e că până nu m-am înscris în Afa în 2010 nu am avut cultura pozelor care să-ţi aducă aminte pe unde ai fost. Am pierdut aşa zeci de excursii din care mi-au rămas doar câteva albume cu poze pe hârtie în care apăream noi, nicidecum frumuseţile pe care le vedeam. Dacă ştiam, la Câmpeni ar fi trebuit să vizitez măcar Muzeul Avram Iancu. Acum, ce să fac? Mă hrănesc cu reviewuri documentate ca acesta, cu poze făcute de alţii şi pot spune atât ˝AMFOSTACOLO˝.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱AUTOR REVIEW
[07.10.22 11:51:27]
»

@Michi: Mulțumesc pentru vizită și ecou. În vremurile trecute amintirile fotografice erau mai greu de realizat, de aceea sunt atât de „scumpe” azi. O rolă de film foto avea 24/36 de poziții (ce am prins eu prin anii ' 90) și trebuia să alegi cu grijă scena pe care vroiai să o imortalizezi, mai ales că nici costurile nu erau de neglijat. Azi facem sute și mii de fotografii digitale, avem de unde alege!

Muzeul dedicat lui Avram Iancu din orașul Câmpeni a fost amenajat în 1989. Însă casa natală a lui Avram Iancu din Incești - comuna Avram Iancu (în trecut Vidra de Sus) a devenit muzeu în 1924 (vezi impresii).

Numai bine!

@webmaster: Mulțumesc pentru încadrarea articolului și desemnarea drept MG.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Michi, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin Câmpeni și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.63739705085754 sec
    ecranul dvs: 1 x 1