Ciulnița filing Orhidee de Bărăgan

TIPĂREȘTE

????????????????????

????????????????????

????????????????????

Ciulnița e-n Bărăgan, în Ialomița, lângă Slobozia. Locul e neted, în câmpie, pârlit de soare dar tot are ceva atrăgător. La începutul verii e cel mai frumos că dă verdeața și plantele sunt în floare, fragede. Nu atât locul atrage cât anotimpul. Și – o chestie ciudată – sunt niște plăntuțe albe, suave, blajine, numite orhidee de Bărăgan despre care se spune că numai în zona asta se găsesc.

Am făcut o excursie de explorare și umblat pe câmpii după minunății naturale, flori de câmp, miresme de primăvară văratică și aer liber. Am găsit un câmp de plante mov care nu sunt lavandă dar nu știa nimeni să ne spună cum le zice, aveau lapsus. E cam zenga, așa, să umbli aiurea pe câmpii dar nouă ne plăcea.

Ne-a luat ceva să studiem zona și calea de acces pentru că era doar drum de pământ care ajungea în proximitatea locului care ne interesa dar, până la urmă, ne-am descurcat. Am dat de-un șir de stupi de albine pe care nu l-am prevăzut - nu se vedea de departe - și-am zis că recomandat este să nu depășim zona astfel că am oprit înainte de locul cu pricina încercând să nu supărăm zburătoarele și să nu intrăm prea mult în lanul mov dar era prea frumos. La margine era puzderie de margarete și o fâșie îngustă de câmpul cu flori cu toate frumusețile pământului. Aveam un pian recuzită cu noi, într-o dubă. Iarna, sigur că n-ai ce face aici dar în perioada asta a anului e o feerie. E-un hobby demult uitat să ieși la iarbă verde, la picnic... Nu făceam picnic dar cam asta era atmosfera.

Niște apicultori au venit să ne dea binețe. Habar n-am de unde au apărut că era câmp întins peste tot. Aveau echipament complet, alb, inclusiv cască din aia cu sită ce acoperea față. Noi n-aveam nimic și nici nu știam obiceiurile albinelor. Se apropia apusul și, în mod surprinzător, nu ne-a deranjat nici una. Ne-au spus apicultorii că ele nu văd să zboare noaptea.

Nu s-a supărat nimeni că am ciufulit un pic lanul și am deranjat plantele. Nici nu cred că erau ale lor. Ei doar le foloseau, la fel ca și noi doar că ei mai scoteau și miere din chestia asta. Oricum, vara trece repede și plantele tot se duc. Miezul verii parcă nu mai este aceeași feerie dar la prima izbucnire de verdeață te năpădește așa, o bucurie.

’Napoi spre casă am făcut un scurt popas la Hanul Rustic, pe drumul mării dar nu prea mult că deja se însera și aveam ceva de mers la întoarcere. Nu știu ce plante se mai cultivă vara asta în Bărăgan dar tare mă bate gândul să dau o tură. Amara nu e prea departe, cu lacurile sale și poate se leagă ceva.

Uai, locul este superb dar nu garantez mereu pentru asta. Noi ne-am băgat prin boscheți și acolo e altfel decât pe drum.

Hă, a fost o după-amiază super. Ne-am distrat bine. Am făcut noi să fie așa.

---

VIZUALIZĂRI: 155 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI